Consiliul Judeţean şi cele două unităţi administrativ-teritoriale Baia de Fier şi Novaci au scos la licitaţie telescaunul de la Rânca, după ce mai bine de un an s-a lucrat la întocmirea documentaţiei. Firma care va concesiona telescaunul va trebui să plătească anual o redevenţă de minimum 5.000 de euro. Ofertele pot fi depuse până la data de 14 septembrie.

Anunţul de participare privind delegarea serviciului de transport public pe cablu- instalaţie telescaun- realizat prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului ecologic de colectare- epurare a apelor uzate menajere în zona turistică Rânca a fost publicat pe site-ul Consiliului Judeţean. „Conform datelor din anunţ, durata contractului de delegare a gestiunii este de 10 ani de la data semnării contractului. Ofertele se pot depune până pe data de 14 septembrie, ora 10.00, la sediul Consiliului Judeţean, urmând ca ofertele să fie deschise în data de 15 septembrie ora 10.00. Garanţia de participare este de 1.000 lei, iar durata de valabilitate a ofertei este de 90 de zile”, a declarat Oana Paloş, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean.

Investiţie de zece milioane de euro, pe pierdere

Transportul pe cablu în staţiunea montană Rânca are 980 de metri liniari, o diferenţă de nivel de 300 de metri şi face legătura între punctul Tivele şi Fântâna de sub Păpuşa. Investiţia a fost realizată pe fonduri externe prin programul european PHARE 2006 şi deserveşte trei pârtii cu grad de dificultate mediu-avansat. Telescaunul a fost inaugurat în urmă cu trei ani şi face parte dintr-un proiect a cărui valoare este de circa zece milioane de euro şi are trei componente: canalizarea, staţia de epurare şi telescaunul. Nici unul dintre cele obiective nu şi-a dovedit utilitatea. Ba mai mult, societatea creată de Consiliul Judeţean, Consiliul Local Baia de Fier şi Consiliul Local Novaci pentru administrarea investiţiei a înregistrat pierderi încă din primul an de funcţionare.

Pierderile societăţii Vârful Păpuşa sunt confirmate de studiul de oportunitate aprobat de Consiliul Judeţean „După cum se observă în toţi acei trei ani indicatorii realizaţi de societatea desemnată să exploateze serviciul de transport pe cablu (în sezonul de schi 2013-2014 s-a procedat de către aceasta la cedarea serviciului de exploatare către un alt agent economic, tocmai datorită incapacităţii de a susţine costurile, înregistrând în toţi trei anii, după cum se observă, o cifră de afaceri medie de 5.000 de euro- exceptând anul 2011), cumulând, însă pierderi care la data declanşării procedurii insolvenţei erau de 85.118 lei, respectiv: creanţe bugetare-ANAF- 20.711 lei; creanţe salariale (restanţe salarii)- 51.350 de lei; creanţe chirografare (furnizori utilităţi energie electrică)- 13.102 lei”, se precizează în studiul de oportunitate.            

Câştigătorul, obligat la investiţii

Autorităţile se mulţumesc şi cu o redevenţă mică întrucât telescaunul nu este amplasat într-o zonă propice turismului montan. Pârtia este amenajată pe partea cu soare, astfel că zăpada a lipsit de multe ori, iar în zonă nu este sursă de apă, pentru a permite folosirea unor tunuri de zăpadă. Mai mult, vântul este destul de puternic, astfel că de foarte multe ori telescaunul este oprit, pentru a nu pune viaţa turiştilor în pericol

Potrivit studiului de oportunitate, firma care va câştiga licitaţia organizată în vederea concesionării telescaunului va trebui să efectueze lucrări de infrastructură, pentru care autorităţile nu dispun de fonduri suficiente. Este vorba despre: consolidarea terenurilor aferente pârtiei şi zona de acces; amenajarea parcărilor şi consolidarea în mod special a acestora împotriva factorilor de eroziune prin acţiunea apelor pluviale; precum şi creşterea randamentului de exploatare prin atragerea de alte surse de finanţare, prin construirea şi prelungirea instalaţiei existente cu un încă un tronson care să permită accesul în zona imediată a Vârfului Păpuşa şi amenajarea de noi pârtii pe versanţii nordici ai masivului.

CAPITAL

Capitalul social, conform actului constitutiv, a fost de 182.500 ron, astfel: comuna Baia de Fier prin Consiliul Local Baia de Fier- 335 acţiuni- 19,452%; oraşul Novaci, prin Consiliul Local Novaci -335 acţiuni- 19,452%; Judeţul Gorj, prin Consiliul Judeţean Gorj- 1115 acţiuni- 61,96%.

PIERDERI

Situaţia economico-financiară a societăţii Vârful Păpuşa a fost una extrem de proastă în toţi înregistrând pierderi mari. Exceptând anul 2014, când societatea a intrat în insolvenţă, nerealizând venit, pierderile au crescut de patru ori faţă de anul 2011, astfel: 19.625 lei pierderi în anul 2011; 83.201 lei pierderi în 2012 şi 86.721 lei pierderi în 2013.