Să se impoziteze dacă e nevoie, să se taie dacă e musai, dar să ştim şi noi! Deocamdată ştim doar că într-o lună şi jumătate trebuie să se facă tot ce guvernul s-a angajat că face în faţa delegaţiei FMI, dar nimeni nu s-a străduit să spună cum?! Unii spun că se taie 25% din fondul de salarii, alţii spun că se taie acelaşi procent din venituri. Păi între prima şi a doua variantă sunt diferenţe semnificative. Dacă se taie din fondul de salarii presupun că restul de 75%  care rămâne în bugetul de salarii este la dispoziţia ordonatorului de credite care la rândul lui poate distribui după aşa-zisele merite ale angajaţilor procentele cu care li se diminuează salariul aşa încât, pe total buget să se încadreze în cota de 25% tăiaţi. Adică unui angajat i se reduce cu 15% salariul pentru că, să presupunem, este  merituos iar altuia, mai puţin merituos, i se diminuează cu 35%. Atâta timp cât per total se respectă procentul de 25% se cheamă că este în regulă cu amendamentul că diferenţierea per angajat poate fi o chestiune subiectivă, la mâna ordonatorului de credite.

În cel mai fericit caz ordonatorul va cere şefilor subordonaţi lui să facă tabele cu propuneri de diminuare ca să nu se zică că a stabilit de capul lui. Dacă în treaba asta se vor angrena şi sindicatele, şi aproape sigur că aşa va fi, bâlciul nu se va termina curând, adică nu se va putea respecta termenul de 6 săptămâni. În partea cealaltă, la pensionari, lucrurile sunt la fel de complicate pentru că Guvernul poate să emită câte ordonanţe vrea el; pensionarul are o decizie de pensie care-i ţine loc de lege şi prin care i s-a stabilit o sumă calculată în funcţie de, în majoritatea cazurilor, contribuţia avută în timp la fondul de pensie. Se vor emite din nou 5 milioane de decizii de pensie? Se va micşora punctul de pensie în aşa fel încât să pice pe procentul de diminuare de 15%? Cum se vor putea face aceste lucruri în doar 6 săptămâni atâta timp cât chiar deciziile guvernamentale prin care se presupune că se vor implementa măsurile anunţate nu sunt bătute în cuie, finalizarea lor va mai necesita încă timp? Se va modifica Codul muncii? Care lege a pensiilor se va modifica? Cea veche sau cea care se discută în Parlament? S-a mizat pe imposibilitatea implementării în timp util a acestor măsuri de criză pentru ca de fapt să se treacă la majorarea TVA şi a cotei unice, metode mult mai lesne de implementat? Aparatul bugetar, care ar trebui să implementeze aceste măsuri, este suficient de întărâtat şi speriat de spectrul şomajului masiv din rândul lui ca să fie interesat în a tergiversa până la diluare măsurile care-l lovesc din plin. Să înceapă modernizarea statului promisă de Băsescu în campanie într-un timp atât de scurt? Mira-m-aş! În România, de 20 de ani, Statul a însemnat locul în care politicienii şi-au plantat rudele şi prietenii aşa că nu mă aştept ca politicienii să strice cârdăşia. În schimb mă aştept ca opoziţia să strige din ce în ce mai des şi mai tare: anticipate, anticipate, chiar dacă această variantă ar fi sinucigaşă pentru România. Mare dreptate a avut nenea Iancu! Trădare, trădare, dar să ştim şi noi!