De ceva timp specialiştii şi analiştii în economie mondială nu se mai ceartă între ei, dacă va fi sau nu o a doua criză mondială, ci când va fi. Că va fi al doilea val al crizei prin care trecem şi noi sau că va fi o nouă criză izbucnită pe alte coordonate decât prima, aproape că nici nu mai contează pentru România, deoarece pentru noi lucrurile tot rele vor fi. Dincolo de detalii care ţin de fineţurile cunoscătorilor rămâne un lucru clar şi anume că atunci când America tuşeşte noi avem deja tuberculoză.

La primul semn al tusei, pieţele financiare mondiale au şi început să se prăbuşească inducând panica între finanţiştii şi oamenii de afaceri, care nu fac parte din cei puţini şi cunoscători. Americii i s-a stricat firma pentru prima dată de către o agenţie de rating asupra căreia a sărit şi cu picioarele însuşi preşedintele Obama, care a luat toată chestiunea ca un afront personal, uitând de fapt că până în urmă cu câteva zile a lăsat omenirea cu sufletul la gură pentru că n-a reuşit să-i facă pe republicani să se împrumute fără număr, fără număr... De această dată, unii spun că victoria lui Obama asupra republicanilor este bucuria Chinei, care se vede încă o dată servită la fileu, în condiţiile în care şi-a văzut visul cu ochii în sensul că a văzut America lucrând pentru China, după ce secole de-a rândul China a muncit pentru America.

Mulţi dintre cei care-şi dau cu părerea despre mersul lumii înainte sau înapoi nu ţin seama de faptul că într-o lume globalizată, cum este cea în care trăim, nu trebuie să ne bucurăm de răul nimănui pentru că el oricum am da-o tot ne păleşte. România are  soarta ţărilor gen colonii economice, care nu pot intra în producţia pieţei mondiale. Rolul acestora este de tampon între imperiile care nu vor să se învecineze. Când omenirea este cu apa la gură noi ne risipim în discuţii sterile care nu au decât rolul de a arăta indignarea unora şi nesimţirea altora sau în unele cazuri şi mai rău, minciuna şi nepăsarea. Aşa că discuţiile despre când va fi schimbat premierul Boc şi de către cine nu cred că mai interesează pe nimeni în afara câtorva posturi de televiziune care se străduiesc să pună gaz pe focul politicienilor, care de multe ori habar nu au pe ce lume trăiesc reducându-şi întreaga lor activitate la nivelul bârfelor şi al şuşanelelor politice presărate cu tot felul de Salami!

Şi în România, ca şi în alte ţări cu mai multe pretenţii, politicienii sunt mulţi, dar politică fac doar doi trei. Restul sunt actorii care ţin circul în funcţiune spre satisfacerea celor care se cred înfipţi pe veci în capul trebii. Revenind la ameninţarea valului crizei sau celei de-a doua crize cred că nu ni se va întâmpla mare lucru la nivelul percepţiei mulţimii pentru că, slavă Domnului, am fost antrenaţi să ne hrănim cu iluzii….