România mai face un gest în sprijinul Basarabiei căci ce altceva poate fi tratatul privind regimul frontierei de stat, care a fost semnat luni la Bucureşti-! Timp de 19 ani de zile, după ce Moldova şi-a declarat independenţa faţă de Rusia comuniştii rusofoni din Basarabia au tot încercat să semneze cu România un tratat de recunoaştere a graniţelor actuale dintre cele două state şi s-au izbit tot timpul de un refuz, indiferent cine a fost la Cotroceni. S-a mers pe coarda sensibilă a acuzelor de imperialism la adresa României, s-a mers cu sperietoarea integrării Moldovei ca parte a României, s-a încercat tot ce poate fi imaginat de propaganda comunistă alimentată ba pe faţă, ba pe dos de Rusia. Nici măcar conflictul de la Tiraspol, la care a asistat toată Europa nepăsătoare n-a mişcat nici o literă din tratatul pe care-l vroia, în special, Voronin. Preşedintele Băsescu a declarat de mai multe ori că orice tratat de recunoaştere a actualei graniţe pe Prut cu Republica Moldova ar însemna o recunoaştere explicită a Pactului Ribbentrop- Molotov, prin care teritorii din România au fost anexate de Rusia lui Stalin în complicitate cu Hitler al Germaniei. După 71 de ani de la tratatul care ne-a ciuntit ca teritoriu şi implicit ca naţiune, luni s-a reuşit semnarea unui tratat tehnic de regim de frontieră menit să credibilizeze Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), care-i va aştepta la urne pe moldoveni în 28 noiembrie, anul acesta. Concesia făcută de România are rolul de a desfiinţa propaganda comunistă şi de a situa AIE pe valul care ar trebui să o aducă la putere la Chişinău şi de aici către Europa. Tratatul tehnic semnat la Bucureşti de  premierul moldovean şi ministru Baconschi nu are valoarea unui tratat politic care ar fi trebuit semnat de preşedinţii celor două ţări. Acest tratat este de fapt un compromis care ajută alianţa în Basarabia şi-l face pe preşedintele Băsescu să-şi ţină cuvântul prin care jura că atâta timp cât va fi preşedinte nu va consfinţi tratatul Ribbentrop-Molotov prin recunoaşterea în scris a actualelor graniţe de pe Prut. Până la urmă acest tratat tehnic s-ar  putea să aducă mai mult dezgheţ în relaţiile noastre cu Rusia dacă avem în vedere recentele declaraţii ale cancelarului german făcute la Bucureşti. Merkel spunea atunci că dacă acest tratat va fi semnat crede că Rusia va conştientiza rolul şi poziţia României în zonă, iar Germania va insista pe lângă Rusia să rezolve conflictul din Transnistria în favoarea republicii Moldova. Este trist că şi după 71 de ani problemele Basarabiei sunt rezolvate tot de Rusia şi Germania, cele care le-au încurcat rău de tot şi pentru care mai tragem şi în ziua de azi! Pactul Ribbentrop-Molotov denumit aşa după  numele miniştrilor de externe ai celor două ţări care l-au semnat a fost de fapt un tratat de neagresiune încheiat înainte de cel de-al doilea  război mondial, la 23 august 1939. În realitate, ambele ţări agresoare vroiau să se asigure că vor avea spatele acoperit în procesul de împărţire în două a ceea ce rămăsese neocupat din Europa. După terminarea războiului care a început prin invadarea Poloniei, pactul şi-a produs efectele prin instaurarea Războiului rece care a pus Cortina de fier între est şi vest. Efectele devastatoare ale pactului se mai văd şi în ziua de azi când se spune că cea care a separat Europa în două, Cortina de fier, a căzut! Sfârşitul lunii noiembrie ne va demonstra, prin rezultatul alegerilor din Basarabia, dacă semnarea tratatului, fie el chiar şi tehnic, n-a fost un gest gratuit!