Viaţa economică a Gorjului în perioada interbelică

Emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj” propune o temă foarte incitantă despre evoluţia economică a Gorjului în perioada interbelică. Albinel Firescu vorbeşte la  GORJ TV despre eforturile pentru modernizarea judeţului şi cum au apărut Fabrica de Ţigarete, Fabrica de confecţii, Uzinele Sadu ş.a., embleme ale economiei acestei zone pentru perioada menţionată.

Se spunea la începutul perioadei interbelice că dacă vrei să laşi un câine să moară de foame să îl abandonezi în Gorj. Şi totuşi, atunci s-au schimbat capital lucrurile. Gorjul a reprezentat în perioada interbelică un loc în care s-au concentrat foarte multe eforturi, să ne gândim doar la Gheorghe Tătărescu care din funcţia de prim-ministru a sprijinit înfiinţarea unor unităţi economice care funcţionează chiar şi până astăzi: Fabrica de Confecţii, Fabrica de Ţigarete, Hidrocentralele, Fabrica de Cărămidă, Fabrica de Prelucrarea Lemnului etc.

Ca  toată ţara, Gorjul a traversat în perioada dintre cele două războaie mondiale  mai multe etape:   1919-1922 - etapa caracterizată prin resimţirea distrugerilor provocate de Primul Război Mondial, având în vedere că a fost un judeţ ocupat şi unde s-au dat lupte;  1922-1928 - perioada dezvoltării relative, când România îşi reface potenţialul economic, producţia industrială şi agrară creşte treptat, inclusiv în Gorj; 1929-1933 - marea criză economică caracterizată prin inflaţie, şomaj, pauperizare; 1934-1938 - perioada dezvoltării economice a Gorjului ca urmare a sprijinului premierului.

Viaţa economică  a Gorjului a stimulat şi o  efervescenţă  culturală. Să ne gândim doar la Jean Bărbulescu, editorul săptămânalului cunoscut, cel care a preluat Tipografia Miloşescu şi a dezvoltat-o începând cu 1933 cu utilaje noi. Alte amănunte luni, 27 august 2012, la GORJ TV.

Vizualizări: 143

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: