La numai 30 de ani, Victor Spirescu a devenit cel mai mediatizat român din Marea Britanie. Toată presa britanică s-a mobilizat pe 1 ianuarie, pentru a relata din aeroporturi cum a început invadarea regatului de către milioane de români şi bulgari, după ridicarea restricţiilor impuse pe piaţa muncii. Surpriză, în avion era un singur român care a luat lumea în piept la început de an, în căutarea unui loc de muncă. Şi uite aşa, Spirescu a fost vedeta zilei, mai ales că în aeroport şi-a băut cafeaua cu un parlamentar britanic, mare opozant al ridicării restricţiilor pentru români. Din fericire, românul ajuns pe 1 ianuarie la Londra nu ne-a făcut de râs, reuşind chiar să poarte o conversaţie în limba engleză cu parlamentarul şi cu jurnaliştii. Mulţumită mediatizării de care a avut parte, Victor Spirescu s-a angajat imediat într-o spălătorie auto şi spune că este recunoscut pe stradă de britanici.

Românii plecaţi la muncă peste hotare se descurcă bine în mare parte. România însă nu dă semne că se poate descurca fără ei. Milioane de români muncesc şi plătesc taxe în alte ţări, lăsând pe umerii celor rămaşi responsabilitatea de a menţine în echilibru un sistem de pensii cu cinci milioane de beneficiari, un sistem bugetar cu peste 1,2 milioane de funcţionari, medici, profesori etc. Dacă cele două-trei milioane de români care muncesc afară ar avea slujbe în România, situaţia economică ar fi cu totul alta. Chiar cu actualul aparat bugetar, extrem de stufos, mai ales prin numărul mare de instituţii, oficii, agenţii etc., dacă România ar avea un număr dublu de salariaţi în mediul privat, ţara ar avea resurse de dezvoltare. Aşa cum stau lucrurile astăzi, guvernul reuşeşte să aducă la buget doar bani de salarii şi pensii, iar puţinele investiţii se fac din bani împrumutaţi sau de firme străine.

România nu reuşeşte să aplice o politică de stimulare a investiţiilor, de creare a locurilor de muncă, singurele metode de a aduce mai mulţi bani la buget. În ultimii ani, guvernele au ştiut doar să pună noi taxe sau să le mărească pe cele existente. Nu întâmplător, 2013 a fost anul în care firme mari, cu sute sau mii de angajaţi, au intrat în insolvenţă. În 2014 vor ceda multe alte firme, şi mari, şi mici, dacă la conducerea României nu vor ajunge persoane cu viziune economică, dar şi cu mult curaj, care să poată reporni motorul economiei.