“Vise ţesute în culori” la Tg.Jiu

Sfârşitul săptămânii a adus gorjenilor primul dintr-o curajoasă serie de evenimente culturale al căror scop e să aducă mai aproape de cunoaştere culturi diferite de cea latină, din lumi a căror magie ne stârneşte curiozitatea de la primele poveşti ale copilăriei. Cu atât mai important este faptul că meritul demarării proiectului intercultural le aparţine în aceeaşi măsură reprezentanţilor culturii şi oamenilor politici din Gorj, care şi-au dovedit din nou disponibilitatea către acţiuni comune, fără altă miză decât aceea a câştigului cetăţeanului şi judeţului pe care, într-un fel sau altul, îl reprezintă fiecare. 
 Premieră a culturii orientale la Tg.Jiu, expoziţia “Vise ţesute în culori”, vernisată vineri seara la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, a adunat laolaltă un public numeros, dornic să pătrundă în tainele tradiţionale ale răsăritului. Povestea drumului său către Tg.Jiu a început în luna iulie, într-un alt oraş aflat dintotdeauna în slujba culturii - Curtea de Argeş şi la o altă expoziţie care definea pentru întâia dată în imagini simbol prima capitală a Ţării Româneşti, în contextul unui festival cu participare internaţională de proporţii. Fotografiile expuse în “Oraşul de dincolo de tei” au impresionat într-atât încât artistul, Teodor Dădălău, a fost invitat să ia parte la un proiect de promovare culturală de mari dimensiuni, a cărui primă prezentare a fost făcută la Ambasada Pakistanului din Bucureşti. Prezenţa culturală bogată pe care artistul fotograf a găsit-o între zidurile reşedinţei pakistaneze, înfăţişată deja publicului românesc în câteva judeţe începând cu sfârşitul lui februarie, a fost suficientă pentru ca, odată întors la Tg.Jiu, să facă toate demersurile prin C.J.C.P.T. Gorj pentru a aduce creaţiile unei culturi vechi de mii de ani şi aici. 

 Expoziţie făcută de Ziua Pakistanului

 Ţesături şi broderii în culori care contrastează profund cu locurile unde s-au născut, fragmente care au făcut parte cândva din rochii de mireasă, bijuterii şi obiecte tradiţionale pakistaneze, a căror frumuseţe e desăvârşită de echilibrul cu care sunt îmbinate motive aparţinând unor civilizaţii apuse demult, toate unite de cultura păgână, au reuşit cu siguranţă să redea o parte din valorile şi misterul Orientului tuturor celor care au trecut pragul instituţiei de cultură. Acţiunea a fost onorată cu prezenţa ambasadorului Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, Excelenţa Sa Sanaullah, care a celebrat astfel Ziua Independenţei ţării sale, a cărei istorie liberă a început în urmă cu doar 62 de ani. Rod al unei tradiţii de peste 4000 de ani, exponatele provin din zona deşertică a Pakistanului şi reflectă viziunea şi atitudinea celor care le-au realizat : “Fetele care ţes aceste minuni nu au nici un fel de altă educaţie, exceptând-o pe aceea minimală, oferită de mamele lor. Ele încep să lucreze pe la 6-7 ani şi reproduc în ţesături motive pe care le iau din natură, evitând culorile deşertului, galbenul şi griul, care le amintesc de viaţa lor grea. Modelele sunt atât de expresive încât pot reprezenta un veritabil ADN al triburilor, dând indicii despre migraţia unui trib, despre zona de origine şi cele pe care le-a străbătut acesta. Creatoarele sunt anonime şi, deşi trăiesc într-un univers sărac la propriu şi sărac coloristic, reuşesc să-şi transpună visele în culori care ating perfecţiunea.” – a relatat povestea admiratelor ţesături ambasadorul pakistanez. 
 În tradiţia islamică simbolismul culorilor are un rol esenţial, redând înseşi credinţele magice, cea mai de bun augur fiind considerată culoare verde, cea a vegetaţiei, însemnând laolaltă norocul şi pacea. Albastrul închis semnifică binefacerea, azurul certitudinea, iar roşul nu dragostea cum ne-am fi aşteptat, ci dimpotrivă raţiunea, considerată har divin de către arabi. Totuşi, în cultura atât de diferită şi depărtată aparţinând popoarelor islamice am regăsit motive pe care le aflăm şi în etnografia românească, cel solar şi cel floral fiind de departe cele mai evidente. Poate tocmai la asta făcea referire oaspetele pakistanez când spunea că “nu suntem foarte diferiţi , chiar dacă trăim în spaţii atât de deosebite”. 

Acţiunile culturale, primele care nu ţin cont de culoarea politică

Oameni de cultură, politicieni şi autorităţi locale, au fost prezenţi la deschiderea expoziţiei de artă orientală, dându-şi în egală măsură concursul pentru reuşita acesteia. “Cultura este cel mai bun mijloc pentru îmbunătăţirea relaţiilor sociale şi economice dintre popoare, ba mai mult, este continuu primul pas către educaţie şi civilizaţie” apreciază deputatul de Gorj Severus Militaru, aceasta fiind şi motivaţia în virtutea căreia tânărul parlamentar ne-a obişnuit deja cu sprijinul acţiunilor de acest gen de ceva vreme încoace. Din păcate, până acum este singurul politician gorjean care investeşte în cultură şi educaţie, fiind de aşteptat ca şi alţii să-i urmeze exemplul, în beneficiul judeţului pe care-l reprezintă cu toţii. 
 Deşi de ani buni parte a tuturor evenimentelor culturale gorjene, de departe cel mai emoţionat de prezenţa atât de aproape a creaţiilor orientale autentice, aparţinând deja istoriei, a fost scriitorul Ion Cepoi, director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, instituţie care a făcut posibilă prima din seria acestor acţiuni. În opinia sa, odată cu expoziţia de la Tg. Jiu – omagiu adus anonimilor care au realizat exponatele – a fost aduse o parte din legendele îndepărtate ale Orientului şi din tainele sale, apreciere negreşit valabilă, ţinând cont de interesul pe care l-a deşteptat între târgujieni prezentarea acestora.
Pentru susţinerea proiectului intercultural demarat cu prezentarea unei părţi importante din cultura orientală a pledat şi viceprimarul municipiului, Gabriel Sanda, care a promis „şi alte expoziţii aparţinând unor culturi diferite în viitorul apropiat la Tg.Jiu”. Şi acţiunea şi solidaritatea pentru realizarea sa a fost apreciată de ambasadorul pakistanez, care a remarcat trăsături apropiate ale celor două popoare, printre care ospitalitatea şi dorinţa de conservare a tradiţiilor care le definesc. Oficialul pakistanez şi-a exprimat disponibilitatea pentru perfectarea relaţiilor culturale şi economice dintre România şi ţara sa, în care anual Zilele culturii române sunt la loc de cinste. 
Oaspeţii au fost în schimb neplăcut surprinşi de tendinţa de a copia elementele definitorii ale culturii gorjene, Coloana, Masa şi Poarta lui Brâncuşi – deopotrivă admirate şi în Orient – şi încercarea de transformare a acestora în altceva, contra cost fireşte, de către speculanţi ai artei, ale căror acţiuni nu numai că scad valoarea autenticităţii operelor marelui sculptor, dar pun în pericol şi imaginea autorităţilor locale, responsabile pentru conservarea şi apărarea patrimoniului cultural şi a unicităţii sale.



Vizualizări: 72

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: