Ziua de 13 August în istorie. Simbolul separării

În 1595 a avut loc bătălia de la Călugăreni, unde Mihai Viteazul a luptat contra lui Sinan Pașa

În 1946: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare.

În 1961 a început ridicarea Zidului Berlinului, menit să marcheze separaţia teritorială între Republica Federală Germană şi Republica Democrată Germană (germanii de est cetățeni ai Germaniei comuniste, de berlinezii din vest) Zidul a rezistat până la 9 noiembrie 1989.

Zidului Berlinului – Simbol al separării

Simbol al Războiului Rece și al separării Europei în două, o parte comunistă (cea de Est, aliata URSS) și altă democrată (cea de Vest, aliata SUA), Zidul Berlinului sau “Zidul Rușinii”, așa cum mai fusese “botezat” în epocă, delimita Cortina de Fier, de Europa liberă. Acesta a stat în picioare timp de aproape trei decenii, mai exact 28 de ani. Fusese construit ca obiectiv de delimitare, dar și ca un dispozitiv militar dotat cu puncte de observare, proiectoare si sârmă ghimpată. Zidul materializa incapacitatea occidentalilor și sovieticilor de a încheia Al Doilea Razboi Mondial printr-un tratat de pace.

În duminica lui 13 August 1961, în Berlinul Răsăritean, începe construirea a 45 de Km de barieră în jurul celor trei sectoare occidentale. Zidul a fost construit de muncitori est-germani, fără nicio implicare din partea sovieticilor, și a fost pus strict pe teritoriu est-german, fără a atinge niciun punct din teritoriul vest-german. Zona era păzită de armată cu ordin clar de a trage în oricine voia să fugă în partea occidentală. În total zidul a avut o lungime de 155 de kilometri şi o înălţime de 4 metri.

Efectele imediate ale ridicării zidului – multe familii au fost despărțite, oamenii nu au mai fost lăsați să meargă la locurile de muncă ce se aflau de partea cealaltă a zidului. USA, prin administrația sa, a protestat slab iar la câteva luni după a declarant că va accepta Zidul ca pe un "fapt al vieții internaționale" pe care nu va încerca să-l schimbe cu forța. Guvernul est-german a pretins că Zidul ar fi fost o "barieră de protecție antifascistă" ridicată cu intenția de a descuraja agresiunea occidentală. Ce este incontestabil este că zidul a provocat multă suferință familiilor dezbinate intre est si vest.

În cei 28 de ani de existență, aproximativ 5.000 de oameni au reușit să treacă din Berlinul Răsăritean, iar între 192 și 239 ar fi murit încercând să o facă.

Muzica unește, iar unul dintre cele mai emoționante momente a fost în 1987 când Bowie concerta alături de Genesis și Eurythmics la doar câțiva metri de Zid, în RFG, scena a fost amplasată intenționat pentru ca cei din RDG să audă concertul. De partea cealaltă, în RDG, sute de berlinezi se apropiaseră de Zid să asculte concertul, în ciuda unui impresionant cordon de securitate instalat de autoritățile comuniste. Când forțele de securitate au încercat să împrăștie mulțimea, fanii s-au revoltat strigând „Doborâți Zidul!“. O situație similară s-a petrecut în 1988, când Michael Jackson a dat și el un concert în Berlinul de Vest.

Zidul Berlinului a căzut în noiembrie 1989, fiind ulterior dărâmat cu buldozerele. În urmă au rămas un muzeu dedicat Zidului şi câteva rămăşiţe ale fostului simbol al Războiului Rece.

Vizualizări: 774

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Oameni, locuri, povești:

Citește și: