În 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la biserica Streisângiorgiu.

În 1602 boierul Stroe Buzescu, mare stolnic în timpul domniei lui Mihai Viteazul și  unul dintre marii săi generali, moare dupa luptele de la Ogretin şi Teişani.

În 1875 a decedat Petrache Poenaru, matematician, inginer si inventator, cel care a inventat “tocul rezervor” (stilograful), brevetat de guvernul francez la 25.05.1827.

Frații Buzești

Frații Buzești este denumirea comună sub care au intrat în istorie frații Radu Buzescu, Preda Buzescu și Stroe Buzescu.

Ei se trageau dintr-o veche familie olteneasca originara din Cepturoaia, azi comuna Iancu Jianu din jud Olt, tatal lor Radu Buzea fiind mare armas sub Mihnea Turcitul. Buzestii au fost posesorii unor averi insemnate, domeniul lor feudal numerandu-se printre cele mai mari din epoca. Au ocupat dregatorii inalte fapt ce lea permis sa joace un rol de frunte in viata politica a tarii romanesti, mai cu seama in timpul lui Mihai Viteazul si Radu Serban. Au sprijinit arta, numele lor fiind legat de opere de mare valoare, de construite sau reconstruite unor monumente - așa cum sunt cele de la Caluiu Jud. Olt sau de la Strănești (Județtul Vâlcea) - de prima importanta pentru arhitectura veche românească.

După moartea lui Mihai Viteazul, frații Buzești s-au opus scurtei domnii a moldoveanului Simion Movilă și l-au ajutat pe Radu Șerban (care le era unchi după mamă) să ajungă pe tronul Țării Românești în octombrie 1601; bucurându-se de o mare autoritate politică și militară, ei au sprijinit în mod constant domnia lui Radu Șerban.

Preda Buzescu și fratele său Radu Buzescu sunt înmormântați în Mănăstirea Căluiu, a cărei construcție a fost finalizată pe cheltuiala celor trei frați.

Stroe Buzescu este înmormântat la Mănăstirea Stănești (comuna Strejești - Olt), o altă ctitorie a familiei Buzescu. În pronaos se află piatra scrisă care acoperă rămășițele lui Stroe Buzescu, răpus după lupta lui învingătoare cu nepotul hanului tătăresc, la 1602.