Nici nu stau să mă gândesc câtă lume ne e datoare și câți ne urăsc acum, dacă s-or gândi că noi, cei de la Kamikaze (pe vremea aia la Cațavencu), am publicat pozele cu Geoană la ușa lui Vântu în noaptea de dinaintea confruntării televizate finale cu Băsescu. În fond, toată lumea a convenit că acolo s-au pierdut alegerile. Mi-l amintesc și acum pe colegul Alex Căutiș telefonându-i lui Vântu din redacție ca să-i spună că are acele poze și că vrea să le publice. Atunci Vântu și-a ales prost momentul să fie un patron ”deontolog”, ca la carte. I-a zis că el nu a intervenit niciodată ca să se scoată ceva din revistă și i-a dat mână liberă, așa că pozele au apărut pe site în 2 minute. Urmarea? Geoană a pierdut, iar Vântu ce să mai zicem? E pe cale să piardă aproape tot. De unde și noua poziționare față de politica editorială (vezi stenogramele) cu ”de acum încolo s-a zis cu independența editorială la Cațavencu”. Noi am plecat la timp. Vântu însă nu și-a găsit biciul la timp.

Dacă Geoană ar fi câștigat alegerile, foarte probabil Vântu ar fi fost acum un om fericit. Sau, dacă nu fericit, măcar liniștit. Așa însă, cu dușmanii pe urmele lui și cu banii cheltuiți pe cadouri și dări la stat, Vântu a făcut o mișcare proastă. Încă una: i-a încredințat managementul Realitatea TV lui Sebastian Ghiță, prin contract, în schimbul asigurării acestuia din urmă că va plăti salariile trustului. Aproape imediat, Ghiță s-a dovedit a fi, dacă nu dușman fățiș al lui Vântu, cel puțin un om cu vederi politice și jurnalistice opuse. Au urmat scene hazlii pentru neutri și cu siguranță tragice pentru angajații Realitatea. Managerul a dat afară preferații patronului, iar cei fideli patronului rămași în funcții i-au atacat prietenii managerului. În ceea ce pare a fi punctul culminant al luptei, Vântu și Ghiță s-au bătut prin intermediul badigarzilor, după care s-au întâlnit în stil mafiot într-o parcare de pe DN1, unde Ghiță susține că Vântu l-a amenințat cu moartea prin gazare. Dacă ne uităm dincolo, în ograda Antenei 3, nici acolo patronul nu se simte prea bine. Confirmat securist de ultima instanță posibilă, bietul Voiculescu nu mai apare la fel de vesel la televizor să ne învețe cum trebuie să ieșim din criză, cu Gâdea cel cuminte stând la tablă și notând ca un elev silitor.

În tot acest timp, Băsescu pare că s-a liniștit brusc. Și de ce n-ar fi liniștit? În afară de procente și încredere, totul pare să-i meargă ca pe roate.