Dispariţia a nu mai puţin de 152 de arbori de pe raza Ocolului Silvic Tismana a fost tratată cu mare lejeritate de către pădurarii care trebuiau să aibă grijă de „aurul verde”, lejeritatea de care au dat dovadă fiind „recompensată” acum cu un proces penal. Un şef de district şi un pădurar, dar şi un şef al muncitorilor care au tăiat „din greşeală” pădurea au fost trimişi în judecată, procurorii finalizând cercetările la un an şi jumătate de la producerea faptelor.

Cap de afiş în acest dosar penal este Constantin Vrăncuţi, şef de district la Bistriţa, în cadrul Ocolului Silvic Tismana. În vara lui 2013 el ar fi trebuit să supravegheze modul în care muncitorii de la o firmă privată exploatează partida 1238 şi astfel s-ar fi evitat problemele de acum. Pentru că nimeni nu a venit să le spună ce arbori au de tăiat, muncitorii au pornit drujbele şi au pus la pământ 152 de fagi, fiind convinşi fiind că şi-au făcut treaba bine. Şeful lor, Mihai Florin Cioboată, a realizat prea târziu că partida în care s-au făcut defrişările nu avea numărul 1238, ci 1420 şi se învecina cu 1238. Practic, muncitorii au greşit tarlaua, ei făcând doar ceea ce ştiau, să taie lemne.

Defrişările s-au făcut la începutul lui iunie 2013, Constantin Vrăncuţi fiind considerat principalul responsabil de situaţia respectivă. Şeful de district nu s-a dus în teren pentru a le arăta muncitorilor ce pot să taie şi ce nu şi să facă o predare/primire a partidei cu pricina, drujbiştii fiind convinşi că au „liber” la a tăia orice. Înainte ca aceştia să trântească arborii la pământ, şeful lor de echipă, Cioboată, a întocmit cu Vrăncuţi şi cu pădurarul Eugen Bululete un proces verbal de predare spre exploatare, precum şi de marcare cu ciocanul silvic pătrat a arborilor care puteau fi tăiaţi legal. Actele s-au făcut însă la Ocolul Silvic Tismana, fără o deplasare în teren, ulterior anchetatorii aflând că şi documentele respective au fost antedatate.

Abuz în serviciu

Poate că situaţia şefului de district nu ar fi fost atât de „neagră” dacă ar fi întocmit la timp măcar actele de constatare la faţa locului cu privire la „greşeala” muncitorilor, el având obligaţia prin fişa postului să depună la sediul Ocolului Silvic documentele de constatare. Mai mult, după ce a aflat că poliţiştii au intrat pe fir şi au deschis o anchetă, bărbatul a încercat să îi convingă pe muncitori să spună dacă sunt întrebaţi altceva decât ceea ce s-a întâmplat în realitate, minciunile urmând să fie recompensate cu sume de bani.

Ulterior, prejudiciul constatat de anchetatori a fost apreciat la aproape 130.000 de lei, suma fiind plătită de firma pentru care lucrau drujbiştii. Vrăncuţi şi-a făcut însă rost de o adresă de la Ocolul Silvic Tismana şi i-a informat pe anchetatori că el ar fi achitat integral prejudiciul, ceea ce, evident, nu era real. Direcţia Silvică a fost cea care a informat oficial autorităţile despre cine şi cum a achitat prejudiciul constatat de anchetatori.

Procesul

Şeful de district a uzat însă de dreptul la tăcere pe parcursul cercetărilor penale, ceilalţi doi inculpaţi din dosar, Eugen Bubulete şi Mihai Florin Cioboată recunoscând faptele care li se impută.  Ei au spus că nu au fost în teren atunci când au întocmit actele de predare/primire a parcelei 1238, menţionând că au completat documentele falsificate şi le-au antedatat fiind în sediul Ocolului Silvic Tismana, ei având şanse mari ca, în aceste condiţii, la finalul judecăţii să primească pedepse cu suspendare.

Toţi cei trei au fost trimişi în judecată, Constantin Vrăncuţi fiind acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual dar şi de încercarea de a-i determina pe martori să îşi schimbe declaraţiile contra unor sume de bani. În iulie 2013, la scurt timp după comiterea faptelor, bărbatul a trecut pentru 24 de ore prin arestul IPJ Gorj, însă ulterior a fost lăsat să plece acasă, magistraţii neemiţând pe numele său mandatul de arestare preventivă solicitat de anchetatori.