Casele ţărăneşti de la Curtişoara vor fi strămutate

O parte a terenului pe care este amplasat Muzeul Arhitecturii Populare din Curtişoara, dar şi câteva clădiri au fost revendicate şi câştigate, proprietarii urmând să intre în posesia bunurilor începând cu luna martie a anului viitor.

Deşi iniţial era luată în calcul posibilitatea închirierii spaţiului, proprietarul s-a răzgândit şi nu va încheia niciun parteneriat privind închirierea spaţiului. Cele 32 de căsuţe vor fi înghesuite pe o suprafaţă de aproximativ şapte hectare. Strămutarea caselor nu poate fi făcută oricum, ci prin aprobarea Ministerului Culturii. Nerespectarea acestei prevederi i-a adus fostului director, Vasile Marinoiu, dosar penal. 

Proprietarii au revendicat Cula Cornoiu cu anexele acesteia şi cinci hectare de teren, din cele 12 hectare cât sunt prevăzute în acte. În mod legal, moştenitorii vor putea beneficia de drepturile câştigate în instanţă începând cu luna martie a anului viitor. Muzeul a fost inaugurat în anul 1975, dar au fost aduse case încă din anul 1966, la indicaţiile lui Nicolae Ceauşescu. Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare şi este alcătuit din 32 de exponate, reprezentând case, pivniţe, biserici, şoproane şi fântâni din toate zonele judeţului Gorj, vechi de sute de ani.

Trei case au fost deja mutate

O culă, o biserică, un conac, dar şi şase hectare de teren au aparţinut înainte de naţionalizare lui Constantin Neamţu. Acum, toate acestea sunt deţinute de familia Bortnovschi din Bucureşti. În conformitate cu legea retrocedării imobilelor naţionalizate, urmaşii fostului proprietar au revendicat jumătate din muzeu şi au câştigat.

Cula Cornoiu este una dintre cele mai frumoase cule din zona Olteniei, fiind totodată şi cea mai veche. Aceasta reprezintă o casă boierească înstărită, datând din primul sfert al secolului al XVII-lea. Pe vremuri, era folosită de familia Cornoiu în caz de primejdie, fiind o construcţie foarte solidă. La un moment dat a fost făcută şi o evaluare a patrimoniului, ajungându-se la o sumă de ordinul milioanelor de dolari, însă aceştia au refuzat categoric. Directorul Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu“, Dumitru Hortopan, a declarat că proprietarii au refuzat orice contract de închiriere, iar posibilitatea cedării terenului iese din discuţie, intrarea spre muzeu fiind deja schimbată. Primele trei case au fost deja strămutate, însă i-au adus mari probleme fostului director, Vasile Marinoiu.

Procedurile de strămutare a unor obiective de patrimoniu naţional sunt foarte complicate. Mutarea căsuţelor poate fi făcută doar printr-un proiect avizat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Acest lucru nu a fost luat în calcul de Marinoiu, care a mutat casele fără niciun fel de aprobare. Printr-un program ministerial,  „Patrimoniu în pericol”, a avut posibilitatea să primească bani pentru aceste lucrări, dar nu a făcut acest lucru. Astfel că, în necunoştinţă de cauză, au început lucrările la trei obiective, însă fără aprobarea Ministerului. Acesta este motivul pentru care fostul director de la muzeu, Vasile Marinoiu, are acum probleme cu legea.

Deşi a încurcat foarte tare lucrurile, Marinoiu s-a înscris la concursul pentru ocuparea funcţiei de director, scoasă de curând la concurs. În acest moment, postul este ocupat de Dumitru Hortopan, aflat în conflict vizibil cu Vasile Marinoiu.

Vizualizări: 54

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Administrație:

Citește și: