Cel mai bun tâmplar din România trăieşte în localitatea gorjeană Crasna. Constantin Rădulea are 76 de ani şi a fost declarat doi ani consecutiv cel mai bun tâmplar la concursurile naţionale. Pe lângă aceste cupe, gorjeanul are şi diplome de onoare şi de excelenţă din partea întreprinderii în care a lucrat 33 de ani.

Constantin Rădulea a lucrat mai bine de 33 de ani la fabrica de mobilă din Târgu Jiu de unde a ieşit la pensie în urmă cu 20 de ani. Primul obiect de mobilă făcut de gorjean a fost un scaun iar prima mobilă exportată a trecut prin mâinile lui. Profesionalismul tâmplarului gorjean a fost recompensat de fabrica în care a lucrat o viaţă cu diplome de onoare şi de excelenţă. Ultima a primit-o chiar anul trecut, atunci când fabrica a împlinit 50 de ani de la înfiinţare. Doi ani la rând, Constantin Rădulea a primit titlul de cel mai bun tâmplar din România. „Am muncit toată viaţa mea la fabrica de mobilă. Am fost acolo de la început şi prima dată am făcut scaune. Prima mobilă pentru export a fost făcută de mine împreună cu inginerii mei. Mi-a plăcut această meserie şi am făcut-o cu plăcere, am muncit cinstit şi am pus suflet în tot. Am fost bine văzut de şefii mei care mă recompensau din când în când cu câte o diplomă de onoare, de excelenţă. De multe ori am luat primul loc pe fabrică. Prin anii 1978-1979, am două cupe la Arad pentru cel mai bun tâmplar din România, lucru care a însemnat foarte mult pentru mine. Ultima diplomă de excelenţă am primit-o anul trecut pentru că fabrica în care am lucrat a împlinit 50 de ani. Am fost mândru că nu au uitat de mine după atâţia ani”.  

Îşi petrece ultimele zile în atelierul de tâmplărie

La bătrâneţe, îşi aminteşte cu drag de o experienţă din Germania.

 „Am fost în Germania la un schimb de experienţă şi am învăţat multe lucruri noi şi interesante care apoi m-au ajutat când m-am întors în ţară şi multe dintre ele le-am pus în practică. Cel mai mult mi-a plăcut cum injectau fagul înainte de a-l folosi cu un an pentru a-i da culoarea dorită. A  fost ceva nemaipomenit. Ei aşa lucrau încă de pe atunci iar noi nici habar nu aveam de aşa ceva. Nu mi-a fost greu în Germania pentru că eu ştiam bine limba din şcoală. Când am lucrat cu ungurii a trebuit să învăţ limba lor că altfel nu mă puteam descurca”.

Gorjeanul este la pensie de aproximativ 20 de ani însă nu a încetat niciodată să lucreze. Şi-a deschis acasă un atelier pentru că tâmplăria este, pe lângă meserie, o pasiune pentru Constantin Rădulea. „De când am ieşit la pensie m-am mutat cu soţia aici la Crasna. Copii vin la sfârşitul săptămânii la mine dar singurătatea mă omoară. Toată ziua stau în gospodărie, am grijă de păsări şi de animale, fac curăţenie, gătesc iar apoi intru în atelierul meu de tâmplărie unde mă simt cel mai bine. Asta am făcut o viaţă şi asta fac şi la bătrâneţe. Dau forme lemnului şi mă simt cel mai bine când văd că iasă câte ceva din mâinile mele. Toată mobila pe care o am în casă este făcută de mine. Le fac şi copiilor şi vecinilor. Nu pot refuza pe nimeni pentru că tâmplăria nu este o obligaţie ci o plăcere”, spune tâmplarul în încheiere.

„Dacă ar fi să o iau de la zero acum şi să mai fiu tânăr tot tâmplar m-aş face dar probabil aş pleca în străinătate pentru că pe vremea aia nu se putea iar acum sunt bătrân. Aş fi plecat pentru că au altă tehnică“

Constantin Rădulea, tâmplar