Fondul Proprietatea? Poate… Sindicaliştii din hidro? Probabil… Opoziţia? Ei, aşi! Actualii directori din companiile de stat, cot la cot cu liderii de sindicat? Parcă îmi vine să zic „Da!”. Sigur că au o vină mare şi guvernul, şi preşedintele, şi ministrul economiei, şi Fondul Monetar Internaţional, şi Banca Mondială.

Dar au şi directoraşii noştri vina lor. Au votat ei acolo în AGA şi în CA-uri fuziunea, mai mult forţaţi de… împrejurări. Dar se vede clar că nu îi trage inima să fie şefi mici într-o companie mare, în loc să fie ca acum, şefi mari în companii mai mici. Pai cum să fii de acord să îţi super-vizeze ăia de la Bucureşti toate achiziţiile importante, politica de personal, sponsorizările pentru fotbal. Păi noi de ce mai suntem directori, să executăm ce spun alţii? Aşa că hai mai bine să ne facem că vrem Electra, dar nu prea mult, că s-ar putea să ne iasă.

La fel şi cu liderii de sindicat. Păi ar mai fi el Condescu tatal lor în ditamai Electra? L-ar înghiţi băieţii ăştia din energie, că sunt mai mulţi şi mai deştepţi. Că doar de aia le zile „băieţii deştepţi din energie”.

Ei bine, Complexul Energetic Oltenia e puţin altceva. S-ar putea să ne convină. Păi suntem aici între noi, noi şi ai noştri, cum s-ar zice. Ne învârtim toţi în jurul lignitului de nişte zeci de ani, ne cunoaştem, avem mai multe şanse să ne reîmpărţim zonele de interese fără să atragem prea mult atenţia asupra noastră.

Să mai treacă şi analiza asta, din octombrie, şi să decidem o dată să punem cruce companiei Electra. De pe tricouri am şi scos-o. Şi apoi să ne îndeplinim visul acela vechi, din 99, cu Complexul Oltenia. Cine deţine energia în Oltenia are mari şanse să câştige şi politic viitoarea regiune, care va apărea după reorganizarea administrativ teritorială a ţării. Asta dacă nu cumva va fi şi regionalizarea asta tot o Electra Morgana.