Ciobanii din Crasna şi-au înfiinţat o asociaţie prin intermediul căreia vor să se apuce să exporte brânză în Uniunea Europeană. Deocamdată, aceştia trebuie să facă faţă rigorilor de pe piaţa Gorjului, unde nu mai sunt lăsaţi să vândă dacă nu îşi vor ambala produsele, noile reguli urmând să intre în vigoare la 1 februarie.

            Preşedintele asociaţiei înfiinţate la Crasna este Ion Cherciu, un apropiat al consilierului judeţean Puiu Diaconescu, o mai veche cunoştinţă a electoratului gorjean. Cei doi s-au implicat în ultima vreme în rezolvarea unei probleme care până acum părea că nu are soluţie, dar care, în cele din urmă, nu mai este atât de complicată. Rigorile economiei de piaţă i-au determinat pe ciobani să strângă rândurile şi să nu mai procedeze ca în „Mioriţa” şi, în loc să îşi dea în cap unul altuia să pună mână de la mână şi turmă lângă turmă pentru a procesa împreună laptele, astfel încât, într-un an, poate doi, sau chiar mai repede, să se apuce şi de export, pentru a le dezvălui europenilor gustul unei telemele de Crasna. Preşedintele Ion Cherciu afirmă că, în circa două luni, asociaţia va fi reprezentativă la nivel judeţean pentru că în rândurile sale se vor înscrie şi crescători de oi din alte localităţi gorjene. Actualii membrii au în comun un şeptel format din 11.000 de capete de ovine, asociaţia acestora demarând deja procedurile pentru a înregistra brânza de Crasna la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

            Ciobanii îşi pun speranţele în asociaţie

            Asociaţia respectivă îi va ajuta pe ciobani inclusiv cu ambalajele de care aceştia au nevoie pentru a vinde după 1 februarie brânza pe piaţă în conformitate cu normele europene. Normele respective interzic vânzarea din vrac, în lipsa unei etichete pe care să fie precizat numele producătorului şi data la care a fost realizată brânza. Ciobanii spun că vor încerca să se conformeze noilor cerinţe. Aceştia speră ca, astfel, să îşi poată creşte pe mai departe turmele de oi, domeniul respectiv de activitate cunoscând un regres constant în ultimii ani. Nechita Mălăianu este un baci trecut de 60 de ani, care se ţine încă bine pe picioare şi care şi-a construit acasă un depozit frigorific doar pentru a respecta normele europene. Ciobanul din Crasna spune că, de fapt, deocamdată, treaba lui nu este să le arate neapărat europenilor că gust ca la telemeaua de Crasna mai rar pe continent, ci că bişniţarii din pieţe pot fi învinşi cu regulile economiei de piaţă.

            „Încercăm şi noi să ne adaptăm la regulile din UE aşa cum putem. Până acum am vândut din putinei direct în piaţă, om vinde şi de acum încolo, numai că în alte condiţii, ceva mai evoluate. Încercăm să vedem dacă putem, mai ales că am făcut şi asociaţia asta şi înţeleg că ne va fi de mare folos. Eu îmi fac acasă, în a doua gospodărie, un depozit frigorific. În casa în care suntem acum am montat hidrofor ca să am apă curentă direct din fântână ca să nu zică cei de la Direcţia Sanitar Veterinară că nu respectăm condiţiile. Facem şi depozit frigorific dacă-i musai, deşi până acum nu am vândut aşa. Înainte era mai bine pentru că nu era atât bişniţă. E păcat de munca noastră, pentru că noi plătim tot, şi ciobani, şi mâncare şi ţigări, iar pe piaţă vând alţii. Mai bine ne organizăm noi şi vedem ce putem face să ne fie mai bine. Rămâne problema cu stânele pentru că nu putem să le facem pe toate la condiţii europene,  pentru că nu ştim unde ajungem cu turmele primăvara viitoare sau la toamnă. Depinde pe unde găsim şi noi oameni care să ne lase cu oile”, spune Nechita Mălăianu.

            Brânza poate fi gustată şi după 1 februarie

            Nora baciului este cea care vinde brânza mai ales pe piaţa din Petroşani. Doina Mălăianu spune că oamenii preferă să guste din brânză atunci când o cumpără pentru aceasta este un fel de regulă nescrisă. „Unii vor dulce, alţii o preferă pe a sărată şi atunci fiecare gustă. Nu ştiu cum va fi cu ea ambalată, vom vedea pentru că trebuie să respectăm şi regulile astea care ni se impun acum”, spune femeia. Un cioban mai hâtru, Ion Plăcintă, nu găseşte nici el normal faptul că brânza s-ar putea vinde de la 1 februarie fără să mai fie gustată. „O ambalăm domnule dacă e ordin, dar oamenii cred că ar trebui să guste. Păi dacă vine unul cardiac, din ăla cu regim, ce facem, îl lăsam să ia o bucată sărată. Poate o avea etichetă pe ea sau cum o şti ca e dulce sau sărată. Omul ăla ce face, o duce acasă şi o dă la câini, dacă nu-i trebuie? Şi mai e o problemă. Asta a nesărată nici nu stă mai mult de o zi, aşa că vedem ce mai facem şi cu normele astea europene, dar brânză cred că tot se va mânca în ţara asta”, spune ciobanul.Şeful Direcţiei Sanitar Veterinare Gorj, dr. Ion Iliuţă spune că de la 1 februarie intră în vigoare reguli noi pentru comercianţii de lactate, reguli care le-au fost prezentate deja acestora la o serie de întâlniri organizate în teritoriu. Astfel, ciobanii nu vor putea spune că vor fi luaţi pe nepregătite, ca atunci când nu li s-a mai dat voie să taie miei pe Digul Jiului, deşi, în cele din urmă autorităţile au cedat. „Vor fi reguli noi, dar în avantajul consumatorului, în primul rând. Brânza va putea fi gustată la piaţă, fără probleme. Noutatea este că producătorii vor trebui să aibă etichete cu data producerii şi numele lor pe vasele în care o transportă sau, dacă este ambalată, pe ambalaj. Va fi cam cum este la borcanele de miere pentru că acum toată lumea vede pe borcanele care se vând la piaţă că sunt etichete cu informaţii despre producător. Asta li se cere în primul rând şi ciobanilor şi veţi vedea că nu este în dezavantajul lor”, spune Iliuţă.