Încercarea politicienilor basarabeni reformişti de a scăpa de influenţa comunistă prin introducerea votului direct pentru preşedintele republicii a dat greş. Referendumul de duminică prin care se dorea modificarea Constituţiei şi votarea preşedintelui prin votul direct al electorilor n-a întrunit numărul minim necesar pentru a fi validat. Au lipsit trei procente şi ceva pentru a scoate ţara din impasul politic care dăinuie de mai bine de un an şi care face ca Republica să fie condusă de un preşedinte interimar. Alegerile legislative din primăvara anului 2009, câştigate de comunişti,  au fost puternic contestate în stradă de tinerii basarabeni care doreau o altă viaţă pentru ei şi familiile lor. Sacrificiul lor a fost în zadar atâta timp cât marea masă a alegătorilor care nu depăşeşte numărul de 2,5 milioane de electori n-a vrut să se ducă la vot sau n-a înţeles de ce trebuie să se ducă la vot. Coaliţia de guvernare liberal-democrată - Alianţa pentru Integrare Europeană- (AIE), formată după alegerile legislative anticipate din iulie 2009, a mizat pe acest referendum pentru a ieşi dintr-un impas instituţional, după ce nu a putut să-şi impună candidatul pentru preşedinţie într-un parlament în care AIE nu deţinea suficiente voturi. Pentru alegerea preşedintelui de către parlament, potrivit Constituţiei în vigoare, este nevoie de 61 din cele 101 voturi posibile. Or, AIE deţine 53 de mandate, iar comuniştii 48. Dacă reforma constituţională a fi fost adoptată la referendum, parlamentul ar fi trebuit dizolvat şi ar fi urmat  noi alegeri legislative şi prezidenţiale. În urma unor modificări legislative operate de actualul parlament în iunie, anul acesta referendumul ar fi fost  validat în cazul în care la urne se vor prezenta o treime dintre alegătorii incluşi pe liste (faţă de trei cincimi cum era prevăzut înainte). Chiar dacă referendumul n-a fost validat cei prezenţi duminică la vot au dorit în marea lor majoritate să-şi voteze direct preşedintele. În condiţiile în care referendumul n-a reuşit un altul nu va putea fi organizat decât peste doi ani. Până atunci în Basarabia probabil vor urma alegeri anticipate, iar preşedintele va fi ales după vechiul tipic, adică de parlamentari. Dacă alianţa nu va fi în stare să rupă din parlamentarii comunişti, lucru  previzibil de acum, situaţia de acum se va repeta, iar impasul nu se va rezolva. Una din părţi va trebui să-şi facă rost de parlamentarii necesari pentru a-şi impune preşedintele. Nu ştiu ce mă face să cred că de această dată Moscova va fi mult mai atentă la numărătoarea voturilor! Că vorba aceea; nu contează cine votează ci contează cine numără voturile. La acest referendum Moscova a demonstrat încă odată că nu crede în lacrimi ci doar în interesele ei. In acest caz interesul este legat direct de posibila vecinătate cu NATO şi UE, vecinătate de care Rusia se fereşte ca dracu de tămâie. Până la urmă eşecul referendumului se datorează şi Alianţei pentru Integrare Europeană care n-a ştiut şi n-a făcut tot ce era posibil pentru a câştiga. Şi posibil a fost!