Poate părea greu de crezut, dar după ani de procese, în care a scăpat cu achitări de fiecare dată, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au găsit acum probele necesare la dosar încât să pronunțe o condamnare cu suspendare în cazul fostului subprefect Lelioara Deaconu. Ceilalți inculpați din dosar au primit și ei condamnări cu suspendare într-un dosar ce vizează un schimb de terenuri care a făcut obiectul unei anchete a defunctului DNA Târgu Jiu.

Magistrații instanței supreme au anunțat pronunțarea unui verdict în acest dosar pe 19 mai, însă au amânat pronunțarea pentru 4 iunie și apoi pentru 18 iunie, pentru ca, în cele din urmă, de abia la începutul lui iulie să facă publică decizia pe care au luat-o. La patru ani de la trimiterea în instanță a dosarului de către procurorii anticorupție și după o rejudecare la Curtea de Apel Pitești, acolo unde procesul a fost pe rol în ultimii ani, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis să admită apelul formulat de DNA la decizia Curții de Apel Pitești prin care cei mai mulți dintre inculpați erau găsiți nevinovați.

Lelioara Deaconu, fost subprefect al județului ieșit la pensie chiar în momentul în care își rezolvase problema retrocedării terenului pentru care are acum probleme penale, a fost trimisă în judecată și acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, precum și de instigare la fals intelectual, în formă continuată. Pentru prima acuzație, fostul subprefect a primit acum 2 ani de închisoare și 2 ani de interzicere a unor drepturi civile, iar pentru cealaltă acuzație a fost condamnat la 1 ani de detenție, ambele pedepse fiind contopite în cea mai grea dintre ele. Deaconu nu va intra însă după gratii pentru că are un termen de încercare de 6 ani, timp în care, săptămânal, trebuie să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, să anunțe orice schimbare de domiciliu sau deplasare mai mare de 8 zile, dar și să precizeze sursele de existență.

Restul condamnaților

Următorul pe lista celor pentru care magistrații Înaltei Curți au dat acum decizie de condamnare este chiar soțul Lelioarei Deaconu. Avocatul Nicolae Deaconu are fix aceiași sentință ca soția sa, timp de 6 ani urmând să se prezinte și el săptămânal la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Gorj pentru a urma aceleași proceduri ca și soția. Mult mai grave au fost considerate faptele fostei șefe a Serviciului de Verificare a Legalităţii din cadrul Instituţiei Prefectului Gorj în perioada 2007-2008, Ioana Călinescu, trimisă în judecată de DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, conflict de interese, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată și instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Pentru toate acestea a primit pedepse diferite, contopite în cea mai grea dintre ele, de 3 ani închisoare și 5 ani de interzicere a unor drepturi civile. Executarea pedepsei a fost înlocuită cu un termen de încercare de 8 ani, în care, de asemenea, Călinescu trebuie să se prezinte săptămânal la Serviciul de Probațiune.

Un fost subordonat al acesteia, Ștefan Burcheci, a primit o condamnare similară cu a soților Deaconu, în timp ce fostul șef al Serviciului Agricol din Primăria Târgu Jiu, Ilie Gheorghe, a fost condamnat la un an și patru luni și un an de interzicere a unor drepturi civile, executarea fiind suspendată pentru 3 ani și 4 luni. Aceiași pedeapsă a fost decisă și pentru o fostă subordonată a acestuia, Marinela Bardan, condamnată inițial la 2 ani de pușcărie și considerată de instanțele inferioare ca fiind singura vinovată de problemele descoperite de DNA. Doi ani de închisoare și alți doi de suspendare a unor drepturi civile a primit și fostul secretar al Primăriei Turceni, Remu Stamatie, în cazul său judecătorii ținând cont și de faptul că acesta a mai fost condamnat cu suspendare într-un alt dosar de corupție, în care avea de executat 3 ani și 6 luni la locul de muncă. Acum pedepsele au fost contopite, executarea fiind suspendată și înlocuită cu un termen de încercare de 8 ani, ca în cazul Ioanei Călinescu.

Despăgubiri și falsuri anulate

Pe lângă condamnările penale decise de magistrați, aceștia au stabilit acum și despăgubirile pe care trebuie să le suporte inculpații din dosar, în special soții Deaconu. „Obligă pe inculpatul Deaconu Nicolae la plata sumei de 64.500 euro către Primăria Târgu Jiu reprezentând contravaloarea suprafeței de teren preluate de inculpat pe raza municipiului Târgu Jiu. Menține sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor inculpaților Deoaconu Lelioara si Deaconu Nicolae prin ordonantele procurorului din 08.10.2009 si 30.03.2010”, se arată în decizia definitivă a ÎCCJ, în care se menționează că un prejudiciu de 2106 lei adus Agenției Naționale de Administrare Fiscală a fost recuperat integral.

„Obligă apelanta inculpata Călinescu Ioana, la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 lei reprezintă onorariul cuvenite apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă apelanții inculpați Burcheci Stefan și Gheorghe Ilie la plata sumelor de câte 5.400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 lei reprezintă onorariile parțiale cuvenite apărătorilor din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă inculpații Deaconu Lelioara și Deaconu Nicolae la plata sumelor de câte 8.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Obligă inculpata Bardan Marinela, la plata sumei de 5.400 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul Stamatie Remu la plata sumei de 7.400 lei cheltuieli judiciare către stat”, a decis instanța, magistrații anulând și o serie de documente care au stat la baza unui schimb ilegal de terenuri.

Faptele

Pentru ce au ajuns acum inculpații să aibă problemele acestea penale? Fostele șefe de la Prefectura Gorj au râvnit la niște terenuri de la marginea municipiului Târgu Jiu, iar pentru asta s-au folosit de funcțiile pe care le aveau pentru a-i obliga pe angajații Primăriei, dar și pe subordonații proprii, să întocmească niște falsuri care să le permită să facă un schimb de terenuri cu altele aflate tocmai pe groapa de cenușă a termocentralei Turceni. Dacă oamenilor simpli de la țară li se cer acte peste acte până li se aprobă un dosar de retrocedare, pentru cele două șefe lucrurile au mers repede și…ilegal. „Astfel, a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea inculpatului Deaconu Nicolae, soţul inculpatei Deaconu Lelioara şi în favoarea fiului inculpatei Călinescu Ioana deşi aceştia nu aveau dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pe raza administrativă a Municipiului Târgu-Jiu. Deaconu Nicolae a obţinut două suprafeţe de teren în suprafaţă totală de 3.300 mp. iar fiul inculpatei Călinescu Ioana două terenuri în suprafaţă totală de 2.731 mp., toate imobilele fiind situate pe raza Municipiului Târgu Jiu. În acest scop, inculpatul Deaconu Nicolae a depus mai multe documente cu conţinut inexact (ordinul prefectului şi două adrese), unele dintre acestea fiind întocmite în anii 2002 şi 2005, în fals, de inculpatul Stamatie Remu în calitate de secretar al Primăriei Turceni şi membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni. În aceste adrese, inculpatul Stamatie Remu a menţionat, în mod nereal, că suprafaţa de teren vizată de Deaconu Nicolae ar fi fost ocupată de groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni, motiv pentru care retrocedarea nu se poate realiza pe acest amplasament.
Documentele ce au stat la baza acestor hotărâri au fost eliberate în baza cererilor scrise, semnate şi depuse de Deaconu Lelioara în locul soţului său. În această modalitate, Primăria Municipiului Târgu-Jiu a fost prejudiciată cu suma totală de 90.755 euro, echivalentul a 372.095 lei. După intabularea dreptului de proprietate asupra celor două terenuri la Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, Deaconu Nicolae a vândut unul dintre aceste terenuri la data de 2 iunie 2008 cu suma de 25.000 euro şi cu această ocazie a declarat notarului public care a autentificat contractul de vânzare – cumpărare un preţ mai mic decât cel real, sustrăgându-se, în acest mod, de la plata unui impozit pe tranzacţii imobiliare în sumă de 2106 lei”, se menționează de către Direcția Națională Anticorupție.