Raportul Corpului de Control al Ministerului Energiei, despre care se spune că va duce la revocarea Consiliului de Supraveghere şi Directoratului Complexului Energetic Oltenia, are peste 90 de pagini. Doar pe partea de achiziţie de certificate de carbon aferente producţiei din 2017 este estimat un prejudiciu de peste 40 de milioane de euro. Interesant este că, pe parcursul raportului, explicaţiile date de directori sunt catalogate drept puerile, tendenţioase şi nereale.

Unul dintre obiectivele controlului a fost referitor la achiziţionarea certificatelor de carbon aferente producţiei din 2017. Compania avea de cumpărat pentru producţia din 2017 un număr de 13.860.273 de certificate CO2, termenul scadent fiind 30 aprilie 2018. În 2017, compania a achiziţionat 12.414.965 certificate.

CE Oltenia estimase în bugetul iniţial din 2017 un preţ de 5 euro/certificat, iar în bugetul rectificat de 7 euro/certificat. A cumpărat însă şi de două ori mai scump.

Conducerea, acuzată de strategie defectuoasă

Corpul de control a reţinut „trei direcţii prin care se încearcă justificarea puerilă a strategiei defectuoase a managementului privind achiziţia acestor certificate”.

Una din scuzele managementului CE Oltenia a fost aceea că societatea nu poate influenţa preţul pe bursă. Corpul de control prezintă pe câteva pagini modalităţi la care compania ar fi putut apela în cazul în care ar fi avut deficit de lichidităţi. Dar, precizează raportul, compania avea bani în cont atunci când preţul certificatelor era mic, dar nu i-a folosit. „Având în vedere tendinţa accelerată de creştere a preţurilor certificatelor de CO2 şi volatilitatea pieţei acestor certificate, ar fi trebuit identificate şi adoptate decizii manageriale corespunzătoare pentru a limita pierderile financiare generate de această evoluţie”, se arată în document.

Raportul prezintă câteva metode la care CE Oltenia putea apela pentru a se proteja de creşterile imprevizibile ale preţurilor certificatelor.

Explicaţiile CEO, neconvingătoare pentru Corpul de control

Corpul de control arată că şefii CEO au încercat inducerea în eroare a inspectorilor. „Referitor la numărul certificatelor achiziţionate în anul 2017, prin modul de prezentare se încearcă inducerea ideii achiziţiei unui număr de 4.433.965 certificate aferente anului 2017 în perioada mai-decembrie, fără a preciza faptul că în acest număr se regăsesc şi cele 3.433.965 certificate alocate prin PNI, pentru care exista obligativitatea achiziţionării la termenele stabilite. Aşadar, în anul 2017, pentru conformarea acestui an, Societatea CEO a achiziţionat doar un număr de aproximativ un milion de certificate din totalul de 10.339.000 cât avea obligaţia, ceea ce în procente reprezintă 10%”, arată raportul.

Corpul de control nu a fost de acord nici cu susţinerile CEO potrivit cărora amânarea achiziţionării certificatelor a fost determinată de relaţia cu băncile. Raportul cataloghează unele răspunsuri ale CEO ca fiind tendenţioase şi nereale. „Modul tendenţios şi nereal prin care se încearcă prezentarea de argumente în scopul justificării deciziilor care au determinat pierderi financiare Societăţii CEO SA reiese şi din situaţia privind rambursarea/închiderea facilităţilor de finanţare. Deşi deciziile privind achiziţia certificatelor CO2 au fost luate în anul 2017, se exemplifică rambursări în sumă de 30 de milioane de lei către BRD GSG în anul 2016”, arată raportul, care acuză conducerea companiei că a omis şi să precizeze faptul că în 2017 Raiffeisen a mărit facilitatea de credit de la 60 la 90 de milioane de lei.

O altă scuză folosită de CE Oltenia a fost aceea că o inspecţie ANAF a stabilit obligaţii suplimentare de 94,15 milioane de lei, dar Corpul de control susţine că „şi de această dată în materialul prezentat în mod tendenţios se omite să se precizeze că suma este anterioară discuţiei finale cu contribuabilul, iar obligaţiile fiscale suplimentare din decizia de impunere au fost de aproximativ 79 de milioane”.

Prejudiciul, peste 40 de milioane de euro

Corpul de control concluzionează că în 2017 certificatele au fost achiziţionate la preţuri între 6,97 şi 14,04 euro. Raportul face referire la un prejudiciu estimat de 40.998.940 euro. „Achiziţia certificatelor aferente anului 2017 la un preţ de peste 7 euro, în condiţiile existenţei lichidităţilor necesare, ca urmare a strategiei factorilor de decizie, a creat pierderi financiare companiei şi constituie în opinia echipei de control un prejudiciu estimat la suma de 40.998.940 euro, constituit din diferenţa de preţ achitată de către S CEO SA pentru certificatele achiziţionate şi valoare de 7 euro sub care achiziţia certificatelor nu generează pierderi financiare societăţii”, arată documentul.

La finalul raportului se precizează că va fi sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.