A fost odată ca niciodată, cândva în luna martie a anului 1960, poate chiar acum fix 57 de ani, un cuplu care se certa în legătură cu numele copilului care stătea să li se nască. În sat, lumea îi știa de ai lu' Toader. Amândoi erau tineri țărani din Boțârlău, Vrancea, dar ea era chinuită de un bovarism acut, așa că a propus ca, dacă e băiat, viitorul lor fiu să poarte numele Wolfgang; a doua ei variantă era Amadeus și a treia era Nelu. Mai ancorat în realitățile Boțârlăului, însă, capul familiei Toader era de neclintit:

- O să-i zicem Tudorel, nevastă, cum l-a chemat și pe tata, și pe tata lui tata, și pe mama lui tata lui tata!

- ...și cum te cheamă și pe tine! îi aruncă tânăra Ema soțului, cu ochii în lacrimi.

- Așa, și? Ce dacă mă cheamă și pe mine?! Nu ți-e rușine?!

- Gândește-te, Tudorele, te rog! Ce șanse o să aibă băiatul ăsta în viață dacă lumea îl va ști de Tudorel Toader? Cum o să-l respecte copiii de pe uliță, când va trece cu căruța pe la porțile lor, bătrân fiind? O să-i spună „nenea Tudorel” și o să râdă pe furiș? Dacă va merge la oraș? Dacă va vrea să facă o facultate, să aibă o meserie onorabilă, să apară, cine știe, la televizor? Cum o să sune Tudorel Toader în gura doamnei cu permanent care prezintă telejurnalul?

Tudorel Toader Sr. era prea jignit ca să-și mai imagineze altceva decât cum își altoiește nevasta gravidă cu coada de la secure. Se abținu, totuși, pentru că o bătuse deja de trei ori săptămâna aia și își strica media oficială a județului Vrancea, unde, se știe bărbații sunt niște gentlemani cu prințipuri. Așa că-i zise, cât de dulce putu:

- Femeie, comuniștii sunt la putere. Cel mai probabil, vor fi și când se va face Tudorel mare. La comuniști e bine să pari din popor, tu nu știi? Vor ven chiar vremuri când situația în țară va fi atât de împuțită încât să porți prenume nemțesc va fi o vină în sine. Ce vor spune Ionii și Gheorghii și Măriile și Olguțele partidului, dacă va ajunge cineva un Wolfgang, un Amadeus sau un Werner?! Îți spun eu că Tudorel al nostru va putea fi chiar și Ministrul Justiției, atâta timp cât va fi suficient de jegos cât să fie propus de partid.

- Chiar așa? îl îngână femeia, visătoare.

- Chiar.

Nu știu dacă cei doi mai trăiesc, dar, dacă da, fiți siguri că Tudorel Toader Sr. o sâcâie și acum pe Ema cea cu visele spulberate cu „Ți-am zis eu!”.