Guvernul Croitoru a fost încropit. Mai mic, mai flexibil şi împănat cu specialişti despre care nici măcar Vanghelie nu poate să spună ceva de rău. Mai rămâne să vedem dacă va fi validat în Parlamentul care pare că nu mai vrea nimic din ce vine dinspre PD-L. În condiţiile în care căderea Guvernului Boc nu ar fi coincis cu  alegerile prezidenţiale mai mult ca sigur Guvernul Croitoru ar fi trecut cu brio dacă avem în vedere profesionalismul premierului, al lui Bogdan Aurescu sau al lui Emeric Florin Saghi.

În situaţia actuală este aproape sigur că nu va trece dacă ne reamintim îndârjirea cu care şi Geoană şi Antonescu  l-au refuzat  pe premier doar pentru faptul că el a fost desemnat de duşmanul lor de moarte, preşedintele Băsescu. Mare păcat, pentru că România ar fi avut ocazia pentru prima dată după mulţi ani să aibă un guvern care să ştie pe ce lume este atunci când se întâlneşte cu organismele financiare internaţionale sau cu oficialii Uniunii Europene.

Între timp, campania continuă iar Geoană a devenit bătaia de joc nu numai a candidatului Băsescu care l-a propus în glumă premier, dar şi a liberalilor care prin gura lui Dinu Patriciu i-au făcut aceeaşi propunere în condiţiile în care candidatul lui ar ajunge preşedinte. Plimbat ca o minge între democrat liberali şi liberali, Geoană şi fostul lui ministru al sănătăţii  Bazac se întrec în promisiuni ridicole care sfidează nu numai bunul simţ, dar dau impresia că ei nu mai locuiesc demult în România cu grelele ei probleme. Culmea nesimţirii şi a sfidării sunt cele două promisiuni ale lui Geoană legate de  trimiterea medicamentelor compensate la domiciliul clienţilor şi iertarea de plata ratelor la bănci pentru cei care nu mai pot să le plătească.  Pe lângă porecla de Prostănac pe care i-a atribuit-o chiar cel care i-a predat ştafeta, Ion Iliescu, se mai adugă şi cea de Abulic care-l situează în afara puterii de a trece de la idee la acţiune. Până la urmă şi ăsta este un fel de progres să treci de la prostănac la abulic… Zic asta pentru că personajul are tot felul de idei năstruşnice care în marasmul în care se scaldă România acum nu vor putea  fi puse în practică ci doar au scopul să stârnească zâmbetele că de râs nu ne mai arde nouă! Scuza care s-a folosit până acum faţă de promisiunile nesimţite din campania electorală care ne jignesc inteligenţa, atâta câtă este, nu mai poate fi tolerată. Nu putem accepta că o lună de zile în campaniile electorale, politicienii au voie să ne mintă cu neruşinare! Nu mai putem să ne uităm, cu îngăduinţă la faptul că unii candidaţi la prezidenţiale nu-şi conectează limba la creier şi promit marea cu sarea. Mă tot întreb dacă stafful campaniei electorale al lui Geoană nu este cumva plătit de Băsescu ca să-l înveţe tot felul de bazaconii servite pe post lucruri credibile! Până la urmă şi el şi Antonescu au reuşit în această perioadă un singur lucru: să-l discrediteze pe Johannis şi să-l facă din neamţ falnic un biet căţeluş de companie dispus să-şi semneze demisia în alb pentru câteva zile de şef de guvern. Păcat!