Drăguț Năstase. Adrian. Iar ne-a scris din concediu. Asta e, nu mai sunt nici deținuții politici ce-au fost. Odată scriau jurnale filosofice, acum postează pe blog. Și acolo, pe blog, Năstase face (încă) pe fata mare. Deunăzi era afectat de deținuții care-și bagă ”instrumentul” (așa i-a zis dumnealui, deși ar fi putut la fel de bine s-o numească ”rușine” sau ”socoteală”) în decedații familiilor celor care-i enervează. Mai nou, a învățat semnificația cuvântului ”șmen”. Ca să vedeți minune, marele Năstase habar n-a avut ce-i ăla ”un șmen” pân-acum. Păi, bine, maestre. Și lucrai așa, după ureche? Asta ca aia cu McCartney care nu știa să compună pe note. Dar de ”hoție” ați auzit? Sau de ”furt”, ”fraudă”, ”infracțiune”, d-astea? Nu? Nu sună nici un clopoțel. Ce ființă pură, dom'le!

Nu știu cât mai are fostul premier de stat în resort-ul care i s-a pregătit, dar bănuiesc că va mai învăța ceva cuvinte până revine la ocupațiile de bază. Va începe cu astea grele, ale plevei, pasiunile vulgare ale tălpii societății la care el nu a avut, din prea mult trai bun, acces: ”parizer”, ”dacie”, ”vin de țară”, ”mămăligă”, ”trening”, ”salopetă” etc. Iar de la dușuri va învăța fraze complete, gen ”marș să-mi **** ****” (deși știa toate cele trei cuvinte, dar nu și această inovatoare înșiruire).

Cum el însuși spunea, lui Năstase pușcăria îi prinde bine. Îl învață o lecție, așa cum speram cu toții. Școala vieții e fumată. Aceasta e facultatea vieții. Va ieși de-acolo mai șmecher, mai călit, mai simplu. Și, nu în ultimul rând, cu un vocabular mai bogat. De șmenar, gen.