Dreptul de a trăncăni

În două zile, doi mahări arestaţi. Este vorba de ministru secretar de stat, vicepreşedintele Agenţiei naţionale pentru retrocedarea proprietăţilor abuziv confiscate, Viorel Baciu şi  preşedintele altei agenţii care se ocupa cu eliberatul tuturor documentelor pentru introducerea în ţară a medicamentelor şi a aparaturii medicale, Daniel Boda. Despre primul arestat se ştia în mediile de presă şi în altele de mult timp că dacă nu-i dai 10-15% din valoarea retrocedării o s-o primeşti la Paştele cailor. Omul nu mai avea nici un fel de sfială şi pentru că supravieţuise mai multor guverne de diferite culori şi îşi formase o adevărată reţea transpartinică al cărei interes era doar banul obţinut din condiţionări. Individul avea în gestiune toate dosarele de retrocedare pe toate legile care sunt în vigoare, inclusiv pe legile de retrocedare a bunurilor confiscate din Basarabia  Bucovina şi Cadrilater. Instituţia la care lucra şi al cărei şef este o tinerică adusă din nordul ţării de PDL nu avea nici un fel de  moralitate pentru că deşi miile de dosare zac în setare de mult uitate nici un angajat care primeşte salariu în fiecare lună din bugetul statului nu vrea să vorbească cu oropsiţii care înţepenesc pe la uşile ei cerşind ceea ce li se cuvine, adică despăgubirile. Au ajuns mai ceva ca în epoca comunistă, regim ce le-a luat şi cămaşa de pe ei, dar măcar le-a luat-o într-o noapte, pe când acum, în democraţie, de dat înapoi nu se dă nici măcar în câţiva ani de zile. Baciu n-avea treabă pentru că el încasa de două ori. O dată salariu de la Agenţie care era o mică atenţie din partea statului şi a doua oară de la fiecare dosar pe care-l finaliza cu plata despăgubirii. Nici el, nici şefa lui, şi nici un alt angajat al acestei agenţii care pare o adevărată fantomă ce bântuie vieţile bieţilor bătrâni creduli nu le tremură mâna când primesc salariile pentru o muncă pe care nu o finalizează sau când întind mina pentru ciubuc. Al doilea arestat este Daniel Boda, nimeni altul decât fiul distinsului comentator politic Iosif Boda, fiu care a rămas în umbra tatălui cândva o voce destul de puternică  în partidul lui Iliescu. Şi despre unul şi despre altul, o anumită parte a presei a scris demult că se ocupă cu tot felul de matrapazlâcuri, dar din păcate nimeni nu i-a vrut cu brăţări la mână. Nu mai cred că personaje de acest gen înfipte pentru vecie în ministere sau agenţii vor fi pedepsite exemplar chiar dacă au fost prinşi cu mâna în buzunarul altora. Am văzut prea multe arestări televizate ca să mai cred în  putinţa puterii de a face dreptate. Singurul drept pe care l-am câştigat noi cei mulţi şi jumuliţi sistematic este acela de a trăncăni. Şi de acest drept abuzăm, abuzăm.

Vizualizări: 125

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: