Elevii vor fi cei care le vor stabili salariile dascălilor. Asta pentru că începând din anul şcolar viitor elevii vor avea un cost, de care va depinde leafa profesorilor. Potrivit inspectorilor şcolari de la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Gorj, cadrele didactice vor fi nevoiţi să îşi schimbe atitudinea de la clasă, pentru că altfel vor rămâne fără elevi şi implicit fără bani.

 „Profesorii trebuie să îşi revizuiască atitudinea. În caz contrar, elevii vor migra spre şcoli în care li se acordă atenţie. Noi nu putem opri migrarea acestora, trebuie să le acceptăm transferul dacă îl cer“, spune Camelia Bibere, inspector şcolar general adjunct în cadrul IŞJ Gorj.  Învăţătorii şi profesorii care vor avea mai puţini elevi la clasă decât cel impus de lege vor lua mai puţini bani.

Mai mulţi elevi, mai mulţi bani

Pentru a primi salariul, un învăţător din mediul rural trebuie să strângă 18 elevi în clasă, iar unul din mediul urban 22. De asemenea, la nivel gimnazial vor funcţiona clase cu 20 de elevi în mediul rural şi 25 în mediul urban. Cât priveşte numărul elevilor care vor intra în clasa a IX-a de liceu, acesta a fost stabilit la 30. Pentru un elev de la oraş care trece în clasa I, statul va cheltui 2180 lei, iar pentru unul de la ţară 2597 lei. „În acest fel, un învăţător care nu are toate gradele didactice şi care predă la o şcoală din mediul rural şi întruneşte aceste condiţii va primi un salariu brut de 1930 lei. Dacă numărul de elevi în clasă este mai mic, salariul scade“, spune Ermina Frunzaru, referent de specialitate în cadrul IŞJ Gorj.

Excepţii

Cu toate acestea, mai există şi excepţii de la regulă. Ermina Frunzaru, spune că 26 de şcoli din judeţ ar putea funcţiona cu personalitate juridică chiar şi dacă au sub 200 de elevi, numărul prevăzut de lege. „Pentru a putea funcţiona ca unităţi cu personalitate juridică, autorităţile locale din  Alimpeşti, Arcani, Berleşti, Câlnic, Cătune, Ioneşti, Schela sau Stăneşti trebuie să solicite acordul Ministerul Cercetării, Tineretului şi Sportului. În nota pe care trebuie să o înainteze ministerului, aceştia trebuie să precizeze motivele pentru care şcoala nu poate fi desfiinţată“, explică Ermina Frunzaru. Dacă unele şcoli scapă de la desfiinţare, 16 unităţi din Târgu Cărbuneşti, Alimpeşti, Bărbăteşti, Bengeşti, Scrada, Capul Dealului vor deveni ruine de la 1 septembrie. Deşi respectivele cădiri aparţin primăriilor din judeţ, doar MECT  va putea decide care va fi soarta lor.