Dacă tot am fost prima eliminată de la Euro, plecând la București cu noaptea-n cap și coada-ntre picioare după o înfrângere istorică (pentru ei, mai ales) cu Albania, se cuvine să sesizăm câteva elemente indiscutabile. Le sesizăm doar așa, ca să ne facem datoria, pentru că ele sunt aproape evidente pentru oricine, indiferent că vorbim de presă sau de cititori. Abia ulterior o să încercăm să tratăm adevărata cauză a problemei.
1.Burleanu e un securist tupeist, dar prost. Ștaiful de tânăr la costum și mai comunicativ decât vechii mahări ai fotbalului s-a risipit din prima lună. De altfel, sictirul unei țări întregi față de Nașu’ și Mitică a fost însuși motivul pentru care Burleanu a fost creditat cu șanse de redresare a fotbalului și cu simpatie de la bun început. Ca și la Iohannis, am mers pe sistemul ”mai rău decât acum nu se poate”. S-a putut? Nici măcar asta nu știm, pentru că nu putem compara. Răul lui Burleanu este un rău cu totul diferit față de răul mafioților dinaintea lui. Cert e că ne enervează cel puțin la fel de mult.
2.Securistul tupeist a renunțat repede la imaginea de tânăr reformator, aducând pe banca Naționalei un dinozaur analfabet, desprins dintr-un ev mediu al fotbalului în care nu icoanele, ci fotbaliștii l-au făcut celebru. PSD-isto-UNPR-irst, general de izmene tricolore și în general prost la cap, Nea Puiu Iordănescu mai înțelege cu greu ceva din viață, darămite din fotbalul modern. Cu el pe bancă nu puteam spera la nimic. Și nici n-am sperat.
3.Tot acest ONG (sau ce naiba mai e el) numit FRF este o construcție cel puțin dubioasă, un stat în stat care reușește să se clatine până și după un brânci dat de idiotul procesoman și mitoman Mititelu. Cât să-i mai suportăm?
Din toate acestea, însă, răzbate, cu un iz de pește mort de câteva zile și ținut în caniculă, adevărata problemă: fotbalul românesc e la pământ. Din cauza lor? Da, și a lor. Din cauza noastră? Da, și a noastră. Din cauză că avem niște priorități discutabile și suntem aproape la fel de grași ca americanii, dându-le copiilor tablete și mobile în loc să-i trimitem dracului afară să alerge? Da, și din cauza asta. Cert este că suntem undeva în Groapa Marianelor și nu putem trage nădejde să ajungem măcar la nivelul mării în următorii 10-20 de ani. Deci, dacă aveți cumva peste 50 de ani, poate că acum ar fi un moment potrivit să nu vă mai uitați la fotbal românesc. Sau, cel puțin, să vă uitați după ce lăsați, ca-n Dante, orice speranță la intrare.
Cum putem trece peste asta? Cu multă muncă, cu inteligență, cu onestitate, cu profesionalism și cu bun-simț. Deci, momentan, nu avem cum.
www.mantzy.ro