În contextul consultărilor cu publicul, Greenpeace a transmis comentarii referitoare la raportul de impact asupra mediului pentru extinderea carierei de lignit Roșia, din Gorj. Organizaţia avertizează autorii raportului și titularul de proiect că impactul extinderii carierei de lignit nu a fost analizat corespunzător, semnalând aspecte legate de regimul suprafeţelor împădurite, evaluarea deficitară a impactului asupra climei, probleme legate de exproprieri, dotarea utilajelor de extracţie pentru reducerea poluării cu pulberi şi altele.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) intenționează să extindă zece perimetre miniere, iar în perioada curentă au loc consultări și dezbateri publice pe acest subiect, informează Greenpeace. Carierele de lignit din bazinul Rovinari, Gorj, urmează să se extindă pe suprafețe ce însumează 3984,77 hectare de teren, dintre care 1340,2 hectare reprezintă suprafețe împădurite.

Pe 19 august, a avut loc, la sediul Primăriei Fărcășești, dezbaterea publică aferentă extinderii carierei Roșia, de lângă orașul Rovinari. „Vrem să ne asigurăm că informația care ajunge la localnici și la publicul general este cât mai completă. Consideram că populația locală și mediul natural sunt prioritare oricăror activități extractive”,declară  Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

Greenpeace a semnalat o serie de probleme de mediu, de sănătate și de ordin social, prezente în raport. Prima ar fi clarificarea regimului de ocupare a suprafeţelor împădurite. „Ca ordin de mărime, cele 235,69 de hectare propuse pentru despădurire reprezintă echivalentul a aproximativ 470 de terenuri de fotbal”, arată Greenpeace, care susţine că lipseşte o evaluare reală a impactului asupra climei. „Omiterea problemelor aferente exproprierilor în regim de cauză de interes public. Raportul menționează doar intenția unor asemenea proceduri, fără a prezenta publicului implicațiile acestora”, este o altă problemă semnalată.

Greenpeace susține că extracția lignitului este o falsă cauză de utilitate publică și că legislația aferentă încalcă dreptul de proprietate al cetățeanului în favoarea unei companii. Organizația oferă exemplul situației din Cehia, țară al cărei mix energetic cuprinde mult mai mult cărbune decât cel al României, dar unde cetățenii sunt protejați prin lege de exproprierile pentru extinderea carierelor de către companii precum CEO.

Greenpeace vorbeşte şi despre necesitatea încapsulării utilajelor generatoare de praf (ex. benzi transportoare) precum și a depozitelor de cărbune, pentru reducerea poluării cu pulberi in suspensie. „La doar câteva zeci de metri de Școala Gimnazială nr. 1 din Rovinari se află un depozit de cărbune în aer liber, de 800 m lungime, în care excavează un utilaj rotor gigantic, afectând calitatea aerului din oraș”, arată ecologiştii.

Pulberile în suspensie sau praful ridicat de utilaje și benzi transportoare influențează negativ atât sănătatea locuitorilor din zona de extracție, dar și din împrejurimi, pe o rază de zeci de kilometri. Greenpeace susține că efectele activității de extracție asupra sănătății umane trebuie cumulate cu cele aferente arderii cărbunelui în termocentrale, nu considerate separat.