Retragerea dosarului prin care România a încercat să obţină includerea operelor de la Târgu Jiu ale lui Constantin Brâncuşi în patrimoniul mondial al UNESCO reprezintă singura soluție pentru realizarea acestui deziderat. Institutul Național al Patrimoniului, cel care a făcut demersurile respective, cu ajutorul unor specialiști în domeniu și al autorităților de la Târgu Jiu, unde se află operele, a precizat ieri că o eventuală respingere a dosarului luna trecută ar fi anulat orice posibilă șansă de includere a operelor în patrimoniul UNESCO. INP spune că experții români se vor consulta în lunile următoare cu cei de la ICOMOS (The International Council on Monuments and Sites), astfel încât dosarul să fie completat, revizuit şi depus din nou pentru o evaluare la următoarea sesiune a comitetului UNESCO, nimeni neexplicând de ce nu s-a făcut lucrul acesta până acum, astfel încât situația din prezent să fie evitată și, eventual, problema să fi fost deja rezolvată. INP nu a spus nici ce anume trebuie completat pentru ca dosarul să fie acceptat la UNESCO.

Includerea operelor brâncușiene de la Târgu Jiu în patrimoniul mondial UNESCO reprezintă ultimul demers al autorităților române de a include pe lista respectivă un obiectiv cu potențial turistic uriaș, până acum România având pe lista respectivă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999). Locațiile respective beneficiază de fonduri pentru dezvoltarea turismului în zonă, aceasta fiind și miza pentru care autoritățile locale de la Târgu Jiu urmăresc includerea Ansamblului Brâncuși în patrimoniul UNESCO.