Ion Ruşeţ: "Cred că nici chiar un politician nu deţine adevărul absolut"
Senatorul democrat-liberal Ion Ruşeţ susţine proiectul de restructurare a sectorului minier şi energetic, el explicând într-un interviu acordat pentru Gorj TV şi preluat de Pandurul de ce sediul unei viitoare companii energetice va fi cel mai probabil la Bucureşti şi nu la Târgu Jiu, unde va rămâne doar divizia minieră. Senatorul vorbeşte şi despre procesul de reintegrare a unităţilor de tip Termoserv în complexurile energetice, dar şi despre desfiinţarea unor posturi în cadrul acestui proces.
Senator Ion Ruşeţ: - Ministrul a elaborat acest proiect în momentul de faţă. Proiectul va supus dezbaterii publice conform legii. Sunt sigur că, aşa cum s-a spus, aceste entităţi vor deveni funcţionabile în ultima parte a acestui an. Practic este ştiut că după venirea noului Guvern în cadrul Ministerului Economiei s-a creat un grup de lucru format din mai mulţi specialişti în domeniul energetic şi minier care au lucrat la mai multe variante pe acest palier al modificării strategiei energetice. Strategia energetică a fost prezentată şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi trimisă la Guvern spre analiză. În urmă cu trei săptămâni, în şedinţa coaliţiei s-a purtat o primă discuţie pe această strategie energetică. Acum s-a mai făcut un pas: Ministrul vine şi spune Comisiei că sunt două variante de reorganizare a sistemului energetic naţional. O primă variantă cuprinde cele 3 Complexe Energetice din Oltenia, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Unitatea Nucleară I şi II de la Cernavodă şi 2 hidrocentrale de pe Olt, practic se va produce energie pe bază de cărbune, apă şi uraniu. O altă entitate cuprinde Compania de huilă, Termocentralele de la Deva şi Paroşeni şi o serie de hidrocentrale inclusiv Porţile de Fier I şi II.Va fi o energie produsă pe huilă, apă şi gaz. Sigur vor rămâne în afara acestor reorganizări o parte din unităţile care au o cotă mică de piaţă. Cota de piaţă pentru cele 2 entităţi va fi la sfârşitul anului 2009 şi începutul lui 2010 de aproximativ 85%. Dintre cele două, Unitatea I bazată pe lignit va avea o cotă de piaţă mai mare, cam 44-45%.
Rep.: - Cu aceste unităţi mici care nu vor fi cuprinse în niciuna dintre cele două entităţi ce se va întâmpla?
Ion Ruşeţ: - Termoelectrica are anumite programe de parteneriat cu investitori străini. Acestea vor fi unităţi de sine stătătoare. De exemplu, Termocentrala de la Borzeşti ( Galaţi) are un parteneriat cu anumiţi investitori şi a intrat deja într-un proces de reabilitare. Nu vor intra în aceste entităţi nici Unităţile III şi IV de la Cernavodă care se preconizează că vor fi date în funcţiune în anii 2017-2020. Aceste unităţi sunt în colaborare cu firme din domeniul energetic internaţional de prestigiu.
În iulie putem avea ordonanţa cu noua companie
Rep.: - Ca noua structură să devină funcţională până la sfârşitul anului ar însemna ca noua reorganizare să înceapă chiar acum din vară ?
Ion Ruşeţ: - Cred că discutăm despre un proces politic care ar trebui să fie transparent. Primii paşi s-au făcut. La sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august trebuie să avem actul normativ care să statueze constituirea acestor entităţi economice , fie că va fi o hotărâre de guvern sau o ordonanţă. Sigur că va fi o perioadă de 30-60 de zile de reorganizare.
Rep.: - Această formă de reorganizare este după părerea dumneavoastră cea mai bună soluţie?
Ion Ruşeţ: - Cred că nici chiar un politician nu deţine adevărul absolut. Eu cred că această formă de organizare se datorează unor studii de impact atât economic cât şi social, studiile fiind făcute în colaborare cu fenomenul crizei. Suntem naivi să credem că această criză, care va genera pe undeva şi o scădere a cererii de energie, se va sfârşi în 2009. Sigur vom asista în 2010-2011 la o relativă relansare, la o creştere a cererii de energie. Studiile au şi impactul acestei crize. Este o soluţie de moment. Se pot crea însă fonduri de investiţii. Termocentralele din Gorj şi Dolj vor trebui să facă aceste investiţii, conform cerinţelor Uniunii Europene, pentru că altfel în anul 2012, cel mai târziu în 2014, vor fi oprite să mai funcţioneze. La Turceni sunt deja în derulare anumite fonduri, anumite acorduri de împrumut internaţionale. La Rovinari, la fel, se lucrează la anumite acorduri.
Rep.: - Ştiţi cumva dacă noua entitate va avea sediul la Gorj ?
Ion Ruşeţ: - Nu am nici o informaţie sigură în acest sens. Logic vorbind, la Gorj se află 2 termocentrale, se află cărbunele, dar nu se află nucleara, nu se află cele 2 hidrocentrale, nu se află nici termocentrala de la Craiova. Jocurile pe piaţă sunt făcute la Bucureşti. Înclin să cred că sediul central va fi la Bucureşti. Se discută faptul că această entitate va fi formată din 3-4 divizii şi va fi nevoie de divizie minieră integrată. Sediul acesteia va fi cu siguranţă la Târgu Jiu. Nu se ştie însă dacă divizia minieră va avea sau nu personalitate juridică. Aceste chestiuni vor fi discutate şi rezolvate prin dialoguri sociale.
Termoservuri reintegrate în complexuri
Rep.: - Ce ne puteţi spune despre reintegrarea termoservurilor în complexurile energetice?
Ion Ruşeţ: - Reintegrarea termoservurilor a fost o solicitare de ceva timp a sindicatelor, în special din sectorul energetic. Salariaţii acestor termoservuri
sunt afiliaţi, prin sindicatele lor, la 3 federaţii profesionale. Reintegrarea termoservurilor se putea finaliza din primul trimestru al acestui an. Dar pentru că anumiţi directori împreună cu sindicatele din Federaţia Energetica şi Termoelectrica au ţinut cu tot dinadinsul să se încadreze ca sucursale ale complexurilor acest lucru nu s-a întâmplat. Termoservurile sunt reparatori, iar în opinia coducătorilor complexurilor de la Rovinari şi Turceni integrarea lor trebuia să se facă sub forma unor direcţii fără personalitate juridică. O parte din personalul aparatului economico-financiar trebuie încadrat pe alte posturi care nu le convin. De exemplu, nu poţi avea un şef contabil la Termocentrala Turceni şi un contabil şef la Complexul care este în acelaşi sediu. O altă chestiune socială care îi nemulţumeşte este contractul colectiv de muncă. Sindicatele vor ca acest contract să fie reînnoit după expirarea lui. Acest lucru nu se poate. Atunci când vin într-o unitate toţi salariaţi trebuie să aibă aceleaşi drepturi.
Rep.: - Să înţeleg că o parte dintre aceştia aveau nişte clauze contractuale mai bune ca ceilalţi?
Ion Ruşeţ: - Nu vreau să fac comparaţie între un contract şi altul. Ierarhizările sunt diferite. În cadrul termoservurilor personalul tehnic avea un coeficient de realizare mult mai mare, de exemplu, la nivelul clasei I faţă de personalul TESA din cadrul Complexului Energetic Turceni. De aici vine şi această teză: Ne integrăm, dar rămânem pe aceeaşi structură. Lucru care nu se poate întâmpla. Sper ca până la sfârşitul lunii să se semneze protocolul de reintegrare a termoservurilor.
În campanie se promit multe
Rep.: - În urmă cu 1 an şi liberalii promiteau acest lucru…
Ion Ruşeţ: - În campanie se promit multe…
Rep.: - De ce este bună această măsură?
Ion Ruşeţ: - Este bună pentru că discutăm despre lucrări de reparaţii ale instalaţiilor electrice care necesită foarte mulţi bani. Nu ne putem juca să câştige licitaţia o firmă, iar lucrarea să fie de proastă calitate. La drumuri se mai poate întâmpla şi acest lucru, în sectorul energetic trebuia să ai propria ta formaţie.
Rep.: - Domnule Senator, sunt anunţate disponibilizări mari la SNLO sunt necesare aceste măsuri?
Ion Ruşeţ: - S-au anunţat disponibilizări la Complexul Energetic Rovinari şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Deocamdată nu suntem puşi în situaţia de a disponibiliza la Turceni. În vremuri de criză sunt necesare aceste măsuri. Se reduc costurile materiale. Deşi sunt criticate sunt măsuri care se impun în prag de criză.
Rep.: - Ce ne aşteaptă în continuare? Vin vremuri mai grele?
Ion Ruşeţ: - Trebuie să fim optimişti. În Gorj nu s-a prea simţit criza. Au fost ceva disponibilizări la Artego, puţine faţă de alte judeţe.
Rep.: - Ce măsuri se iau pentru aceşti oameni?
Ion Ruşeţ: -Guvernul a luat deja mai multe măsuri. În primul rând, pentru şomerii care sunt în plată în 2009 se prelungeşte cu 3 luni ajutorul de şomaj. În cazul societăţilor care îşi trimit oamenii în şomaj tehnic, statul plăteşte cota de asigurări atât din partea angajatorului cât şi a angajatului. Nu ştiu însă ce măsuri se vor lua dacă va fi, aşa cum se prevesteşte, cea mai mare criză de la al II-lea Război Mondial încoace. N-aş dori să ne atingă această criză deoarece suntem producători de energie şi indiferent de situaţie semafoarele vor merge şi becurile se vor aprinde. Suntem într-o zonă în care se produce cărbune, iar energia se consumă şi chiar dacă este criză.
Reporter:- Domnule senator, ministrul Adriean Videanu a dat ca sigură
Senator Ion Ruşeţ: - Ministrul a elaborat acest proiect în momentul de faţă. Proiectul va supus dezbaterii publice conform legii. Sunt sigur că, aşa cum s-a spus, aceste entităţi vor deveni funcţionabile în ultima parte a acestui an. Practic este ştiut că după venirea noului Guvern în cadrul Ministerului Economiei s-a creat un grup de lucru format din mai mulţi specialişti în domeniul energetic şi minier care au lucrat la mai multe variante pe acest palier al modificării strategiei energetice. Strategia energetică a fost prezentată şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi trimisă la Guvern spre analiză. În urmă cu trei săptămâni, în şedinţa coaliţiei s-a purtat o primă discuţie pe această strategie energetică. Acum s-a mai făcut un pas: Ministrul vine şi spune Comisiei că sunt două variante de reorganizare a sistemului energetic naţional. O primă variantă cuprinde cele 3 Complexe Energetice din Oltenia, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Unitatea Nucleară I şi II de la Cernavodă şi 2 hidrocentrale de pe Olt, practic se va produce energie pe bază de cărbune, apă şi uraniu. O altă entitate cuprinde Compania de huilă, Termocentralele de la Deva şi Paroşeni şi o serie de hidrocentrale inclusiv Porţile de Fier I şi II.Va fi o energie produsă pe huilă, apă şi gaz. Sigur vor rămâne în afara acestor reorganizări o parte din unităţile care au o cotă mică de piaţă. Cota de piaţă pentru cele 2 entităţi va fi la sfârşitul anului 2009 şi începutul lui 2010 de aproximativ 85%. Dintre cele două, Unitatea I bazată pe lignit va avea o cotă de piaţă mai mare, cam 44-45%.
Rep.: - Cu aceste unităţi mici care nu vor fi cuprinse în niciuna dintre cele două entităţi ce se va întâmpla?
Ion Ruşeţ: - Termoelectrica are anumite programe de parteneriat cu investitori străini. Acestea vor fi unităţi de sine stătătoare. De exemplu, Termocentrala de la Borzeşti ( Galaţi) are un parteneriat cu anumiţi investitori şi a intrat deja într-un proces de reabilitare. Nu vor intra în aceste entităţi nici Unităţile III şi IV de la Cernavodă care se preconizează că vor fi date în funcţiune în anii 2017-2020. Aceste unităţi sunt în colaborare cu firme din domeniul energetic internaţional de prestigiu.
În iulie putem avea ordonanţa cu noua companie
Rep.: - Ca noua structură să devină funcţională până la sfârşitul anului ar însemna ca noua reorganizare să înceapă chiar acum din vară ?
Ion Ruşeţ: - Cred că discutăm despre un proces politic care ar trebui să fie transparent. Primii paşi s-au făcut. La sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august trebuie să avem actul normativ care să statueze constituirea acestor entităţi economice , fie că va fi o hotărâre de guvern sau o ordonanţă. Sigur că va fi o perioadă de 30-60 de zile de reorganizare.
Rep.: - Această formă de reorganizare este după părerea dumneavoastră cea mai bună soluţie?
Ion Ruşeţ: - Cred că nici chiar un politician nu deţine adevărul absolut. Eu cred că această formă de organizare se datorează unor studii de impact atât economic cât şi social, studiile fiind făcute în colaborare cu fenomenul crizei. Suntem naivi să credem că această criză, care va genera pe undeva şi o scădere a cererii de energie, se va sfârşi în 2009. Sigur vom asista în 2010-2011 la o relativă relansare, la o creştere a cererii de energie. Studiile au şi impactul acestei crize. Este o soluţie de moment. Se pot crea însă fonduri de investiţii. Termocentralele din Gorj şi Dolj vor trebui să facă aceste investiţii, conform cerinţelor Uniunii Europene, pentru că altfel în anul 2012, cel mai târziu în 2014, vor fi oprite să mai funcţioneze. La Turceni sunt deja în derulare anumite fonduri, anumite acorduri de împrumut internaţionale. La Rovinari, la fel, se lucrează la anumite acorduri.
Rep.: - Ştiţi cumva dacă noua entitate va avea sediul la Gorj ?
Ion Ruşeţ: - Nu am nici o informaţie sigură în acest sens. Logic vorbind, la Gorj se află 2 termocentrale, se află cărbunele, dar nu se află nucleara, nu se află cele 2 hidrocentrale, nu se află nici termocentrala de la Craiova. Jocurile pe piaţă sunt făcute la Bucureşti. Înclin să cred că sediul central va fi la Bucureşti. Se discută faptul că această entitate va fi formată din 3-4 divizii şi va fi nevoie de divizie minieră integrată. Sediul acesteia va fi cu siguranţă la Târgu Jiu. Nu se ştie însă dacă divizia minieră va avea sau nu personalitate juridică. Aceste chestiuni vor fi discutate şi rezolvate prin dialoguri sociale.
Termoservuri reintegrate în complexuri
Rep.: - Ce ne puteţi spune despre reintegrarea termoservurilor în complexurile energetice?
Ion Ruşeţ: - Reintegrarea termoservurilor a fost o solicitare de ceva timp a sindicatelor, în special din sectorul energetic. Salariaţii acestor termoservuri
sunt afiliaţi, prin sindicatele lor, la 3 federaţii profesionale. Reintegrarea termoservurilor se putea finaliza din primul trimestru al acestui an. Dar pentru că anumiţi directori împreună cu sindicatele din Federaţia Energetica şi Termoelectrica au ţinut cu tot dinadinsul să se încadreze ca sucursale ale complexurilor acest lucru nu s-a întâmplat. Termoservurile sunt reparatori, iar în opinia coducătorilor complexurilor de la Rovinari şi Turceni integrarea lor trebuia să se facă sub forma unor direcţii fără personalitate juridică. O parte din personalul aparatului economico-financiar trebuie încadrat pe alte posturi care nu le convin. De exemplu, nu poţi avea un şef contabil la Termocentrala Turceni şi un contabil şef la Complexul care este în acelaşi sediu. O altă chestiune socială care îi nemulţumeşte este contractul colectiv de muncă. Sindicatele vor ca acest contract să fie reînnoit după expirarea lui. Acest lucru nu se poate. Atunci când vin într-o unitate toţi salariaţi trebuie să aibă aceleaşi drepturi.
Rep.: - Să înţeleg că o parte dintre aceştia aveau nişte clauze contractuale mai bune ca ceilalţi?
Ion Ruşeţ: - Nu vreau să fac comparaţie între un contract şi altul. Ierarhizările sunt diferite. În cadrul termoservurilor personalul tehnic avea un coeficient de realizare mult mai mare, de exemplu, la nivelul clasei I faţă de personalul TESA din cadrul Complexului Energetic Turceni. De aici vine şi această teză: Ne integrăm, dar rămânem pe aceeaşi structură. Lucru care nu se poate întâmpla. Sper ca până la sfârşitul lunii să se semneze protocolul de reintegrare a termoservurilor.
În campanie se promit multe
Rep.: - În urmă cu 1 an şi liberalii promiteau acest lucru…
Ion Ruşeţ: - În campanie se promit multe…
Rep.: - De ce este bună această măsură?
Ion Ruşeţ: - Este bună pentru că discutăm despre lucrări de reparaţii ale instalaţiilor electrice care necesită foarte mulţi bani. Nu ne putem juca să câştige licitaţia o firmă, iar lucrarea să fie de proastă calitate. La drumuri se mai poate întâmpla şi acest lucru, în sectorul energetic trebuia să ai propria ta formaţie.
Rep.: - Domnule Senator, sunt anunţate disponibilizări mari la SNLO sunt necesare aceste măsuri?
Ion Ruşeţ: - S-au anunţat disponibilizări la Complexul Energetic Rovinari şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Deocamdată nu suntem puşi în situaţia de a disponibiliza la Turceni. În vremuri de criză sunt necesare aceste măsuri. Se reduc costurile materiale. Deşi sunt criticate sunt măsuri care se impun în prag de criză.
Rep.: - Ce ne aşteaptă în continuare? Vin vremuri mai grele?
Ion Ruşeţ: - Trebuie să fim optimişti. În Gorj nu s-a prea simţit criza. Au fost ceva disponibilizări la Artego, puţine faţă de alte judeţe.
Rep.: - Ce măsuri se iau pentru aceşti oameni?
Ion Ruşeţ: -Guvernul a luat deja mai multe măsuri. În primul rând, pentru şomerii care sunt în plată în 2009 se prelungeşte cu 3 luni ajutorul de şomaj. În cazul societăţilor care îşi trimit oamenii în şomaj tehnic, statul plăteşte cota de asigurări atât din partea angajatorului cât şi a angajatului. Nu ştiu însă ce măsuri se vor lua dacă va fi, aşa cum se prevesteşte, cea mai mare criză de la al II-lea Război Mondial încoace. N-aş dori să ne atingă această criză deoarece suntem producători de energie şi indiferent de situaţie semafoarele vor merge şi becurile se vor aprinde. Suntem într-o zonă în care se produce cărbune, iar energia se consumă şi chiar dacă este criză.
Vizualizări: 191
Trimite pe WhatsApp