Maria Corlan Mischie cercetează folclorul gorjenesc

De şapte ani este instructor de datini şi obiceiuri populare la secţie externă din Tismana a Şcolii Populare de Artă. În locul în care a copilărit, Sohodol-Tismana, Maria Corlan Mischie a pus bazele Ansamblului „Tisa”, care este format din peste 30 de copii. În paralel, solista de muzică populară cercetează folclorul din zonă. Cele mai multe vorbe înţelepte le-a cules de la bătrânii satului, care sunt din ce în ce mai puţini. Momente importante din viaţa satului au fost puse în scenă de grupul din Tismana la diferite festivaluri din ţară şi din străinătate.

Maria Corlan Mischie a fost solistă în cadrul Ansamblului „Doina Gorjului”, la care a renunţat pentru a cerceta folclorul gorjenesc. Munca de cercetare a început-o în urmă cu 15 ani de zile, la îndemnul profesoarei Gabriela Rodica Păsărin din Craiova. Aceasta a fost cea care i-a dat prima misiune de cercetare pe tărâmul obiceiurilor, de a afla mai multe despre Sânziene. „Eu am descoperit la mine în zonă şi un ritual care preîntâmpină calamităţile naturale, furtunile, potoapele sau inundaţiile, care se numeşte «Cununa ogaşelor». E un joc al cununii pe care nu l-am mai întâlnit nicăieri. Pentru acest ritual fetele folosesc, ca şi recuzită, prescurea, lumânările, sarea şi cununa făcută din ramuri de tot soiul. De asemenea, în acest ritual mai este nevoie de apă de la nouă izvoare. În finalul ritualului cununa se stropeşte cu iazmă mare şi cu apa de la cele nouă izvoare şi se dă drumul pe o apă mare, unde se împreună toate izvoarele. Se spune că în acest fel toate ogaşelele îşi vor urma cursul lor şi nu vor mai ieşi din matcă”, povesteşte Maria Corlan Mischie. Cele mai multe vorbe înţelepte sunt culese de la bătrânii satului, care sunt din ce în ce mai puţini. „Cele mai înţelepte vorbe sunt adunate de la oamenii neştiutori de carte pentru că ei nu au ştiut să le măsluiască”, afirmă cercetătoarea. Foarte multe cântece le-a învăţat de la un lăutar al satului, pe care îl chema Ion Munteanu, zis Rudaru. Alături de el a mers la diferite petreceri ale localnicilor. Maria Corlan Mischie spune că acesta a învăţat să cânte la o vioară realizată din coceni.

Creator

Maria Corlan Mishie este şi creatorul numeroaselor melodii pe care le cântă la festivaluri de muzică populară. „Îmi culeg singură repertoriul, sunt şi creator totodată. Inspiraţia îmi vine atunci când merg în mijlocul naturii şi în special în locurile în care am copilărit, în zona Sohodol Tismana. Inspiraţia vine de  la o adiere de vânt sau de la un susur de izvor”, mai povesteşte aceasta. Pe parcursul timpului Maria Corlan Mischie a adunat zeci de costume populare, ce au o vechime de peste 150 de ani.  „Am costume vechi de peste 150 de ani, preponderente din zona Gorjului, dar şi din Sibiu, din Maramureş, Vâlcea şi Dâmboviţa. Câteva dintre ele sunt din cânepă şi trec de 170 de ani. Acestea erau îmbrăcate de femei doar la munca de pe coastă sau la practicarea unor anumite ritualuri”, mai menţionează Maria Corlan Mischie.

Deşi bucuria este mare atunci când toate elementele unui obicei sunt puse cap la cap, o urmă de tristeţe apare atunci când cercetătorul realizează că acestea nu mai sunt păstrate în vechiul sat. „Horele satului se mai păstrează, dar nu mai avem instrumentiştii de odinioară. Nu mai au farmecul de altădată. Oamenii credeau atunci în legi nescrise pe care le respectau cu sfinţenie pentru bunul mers al casei, pentru a fi feriţi de pagube şi pentru sănătate. Satul meu am încercat să îl promovez peste tot şi cât am putut eu”, spune Maria Corlan Mischie.

Vizualizări: 95

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: