Toată lumea stă cu gândul la bruma de concediu pe care şi-o mai poate permite într-un an cu atâta praf şi pulbere. Nimeni nu mai are chef de lupte de gherilă duse pe la televiziunile Vântului sau ale Felixului şi pluteşte aşa în aer un fel de lene care ne este atât de aproape nouă românilor. Un pic de zvâc încearcă să introducă în discuţie moderatorii aruncând în piaţa publică subiecte care dau fiori cum ar fi acela legat de intenţia PDL de a renunţa la pensiile de stat şi la salariul minim garantat. Problema n-a stârnit frisoanele la care se aşteptau televiziunile pentru simplu fapt că nenorocirile lumii sunt atât de dese şi de aproape de noi că o simplă aluzie la încă una nu ne mai face nici măcar să tresărim. Grecia în care grecii se luptă pe stradă cu grecii sub privirile curioase ale finanţatorilor sătuli să tot pompeze bani în această ţară este într-adevăr în situaţia de a nu mai putea nici să respire financiar, dar să mai facă şi plăţi…. Dacă problema renunţării la pensiile de stat, lansată în discuţie cu atâta inabilitate de câţiva intelectuali coloraţi politic în portocaliu, ar fi serioasă pentru perioada imediat următoare lucrurile ar lua-o razna de tot dacă am în vedere că în România sunt circa 5 milioane de pensionari care aşteaptă în fiecare lună mizilicul denumit pensie pentru a-şi mai lungi cu încă o lună zilele. Cine ar fi dispus să preia plata pensiilor acestor milioane de cetăţeni? Nu cred că ar fi cineva dispus, şi mă refer la un fond privat de pensii decât în cazul în care statul ar transfera sumele aferente în conturile acelui fond. Ori tocmai aici e buba că statul nu prea mai are din ce să plătească pensiile fapt pentru care fiecare lună care trece este un adevărat miracol pentru cei care, morţi copţi, trebuie să găsească banii. Dacă se intenţionează ca statul să nu mai fie plătitorul pensiilor acest lucru se va putea întâmpla decât în condiţiile în care statul va fi atât de prosper încât nu va fi o problemă să transfere drepturile băneşti cuvenite pensionarilor către altcineva. Ori până atunci preconizez că vor mai trece câteva zeci de ani, timp în care se mai pot întâmpla multe…. Discuţia purtată de portocalii în contextual intern şi internaţional ar fi putut fi amânată chiar şi numai pentru a nu mai pune gaz pe un foc care stă să izbucnească oricând. A fost exact ca în proverbul cu ţara arde iar baba se piaptănă! Noroc că ziua nefastă aleasă pentru o discuţie care ar fi trebui purtată peste câţiva ani a fost relaxată cu încercările ministrului Funeriu de a stabili genul substantivelor în Parlament. Pentru el a fost marţea neagră pentru că de când a spus pe gură că substantivul “coleg” este de genul neutru îi zice toată lumea vanghelie de la PDL. Păcat că după asta nu şi-a mai revenit şi a ţinut-o lângă adresându-se lui  Turcescu pe la toate televiziunile pe la care a fost chiar dacă moderatorul care-l obseda n-a fost prezent decât la una.