Prezența preşedintelui în Parlament la citirea listei cu bălmăjelile botezate „motive de suspendare a preşedintelui” l-a emoţionat de tot pe senatorul Greblă. El a citit textul exact ca o greblă, poticnindu-se şi molfăind cuvintele din lista de care ar fi trebuit să-i fie ruşine având în vedere că meseria lui este de jurist, de om obişnuit să lucreze cu legea. Preşedintele Băsescu a părut că nu are emoţii, dar a cerut parlamentarilor ca odată cu referendumul de suspendare a preşedintelui să introducă şi referendumul de modificare a Constituţiei şi a numărului de parlamentari de la 400 la 300. Cererea preşedintelui nu este nouă, ea făcând obiectul altui referendum de care fosta opoziţie şi actuala putere nu au vrut să ţină cont. Acum, când au posibilitatea legală să modifice Constituţia şi să respecte cerinţa poporului, aceea de a modifica numărul parlamentarilor, s-a dovedit că nu-i interesează voinţa poporului.

Eventuala plecare a lui Băsescu de la Cotroceni nu va şterge datoriile României, dar va discredita România pe termen îndelungat. În loc să plătească cei care au furat, datoriile le vom plăti noi. Dacă demersul USL se va materializa vom vedea cum o să arate pensiile raportate la o devalorizare galopantă a monedei naţionale. Suntem singurii din Europa care ne mazilim conducătorii ca apoi să-i regretăm amarnic! Ce se întâmplă azi în Romania poate avea şi o altă cheie decât cea care ne este băgată pe sub nas de Ponta. Călcatul în picioare al justiţiei, făcut cu furie şi cu o ură viscerală, dorinţa de a pune botniţă instituţiilor statului, nu are doar ca obiectiv scăparea penalilor de puşcărie, aşa cum se crede şi cum se observă de la o poştă. Marginalizarea noastră de către Europa prin reacţiile prompte a câtorva din vocile tari poate să ne readucă în braţele larg deschise ale Moscovei. Prefigurarea unui alt război în Irak, unde Rusia şi America au interese diferite, s-ar putea să ne pună pe noi din nou la mijloc. Declaraţiile inconştiente ale ministrului Marga, care dorea la începutul mandatului să reîncălzească relaţiile cu Rusia, precum şi tot ce a urmat după, mă fac să cred că omul a fost chiar sincer şi singura lui vină este că a dat din  casă. Planul prin care puterea detronează puterea  şi care este îndeplinit pas cu pas are creierul în altă parte. Pentru elaborarea şi punerea lui în aplicare e nevoie de analize serioase făcute de servicii puternice şi de bani mulţi. Cred că SRI-ul şi SIE, care ar fi trebuit măcar pe surse să ne dea şi nouă informaţii despre cine şi de ce-şi doreşte atât de mult, un Băsescu pus cu botul pe labe practică doar un non-combat, rezervându-şi calitatea de spectatori.

Că miroase rău de tot a Moscova şi că Băsescu a încurcat mult planurile în Moldova, în transportul energiei, în statutul Mării Negre şi în problema Georgiei nu este nici un  fel de îndoială. Un argument că lucrurile stau aşa îl constituie şi faptul că deşi bietul Geoană, înainte de alegerile prezidenţiale a zburat la Moscova pentru instrucţiuni cu un avion militar rus de pe un aeroport militar românesc fără ca instituţiile statului să spună nimic, dovedeşte că în curând, dacă le reuşeşte figura cu suspendarea s-ar putea să ne salutăm cu „zdravstvuite”. Amintesc şi de elita poloneză de dreapta, care a fost exterminată rapid într-un accident stupid de avion şi mă uit cu groază la Europa, care are şi ea treburile ei. Ponta poate fi fericit; scandalul în care a băgat România l-a acoperit într-adevăr pe cel al tezei sale plagiate!