Avem metale rare, dar nu le exploatăm. România se numără printre puținele țări din Europa care deține resurse de titan și zirconiu, însă nu face nimic pentru a le pune în valoare. Comuna Glogova din județul Gorj se poate mândri cu această bogăție în minereuri rare, care ar putea fi din nou exploatate, după ce, în urmă cu mai bine de 10 ani, guvernul a decis închiderea activităților.

Zirconiul și titanul sunt două metale esenţiale pentru producerea de aparatură de ultimă generație. În perioada comunistă, România exploata minereuri cu valoare ridicată şi avea chiar şi câteva combinate care prelucrau metalele rare, însă această industrie a fost închisă. Se prelucra titan si zirconiu în scop militar şi nuclear.

Minereul a fost scos din nisipul litoral de la Grindu Chituc și din carierele Merișani și Glogova, județul Gorj. Aici am mers și noi. La o stație de sortare a acestor metale rare nu au mai rămas decât fiare vechi și betoane. S-a furat cât s-a putut.

Titanul  era folosit în industria aviatică. Din zirconiu s-au fabricat capsulele în care se depozitează uraniul radioactiv, mai exact combustibilul nuclear pentru centrala de la Cernavodă. La Glogova lucrau, în urmă cu mai bine de 15 ani, peste 60 de oameni.

Printre ei era și Ion Cămui, un localnic în vârstă de 70 de ani. ”Nici nu-mi vine să cred, 23 de ani am lucrat aici, pe carieră, noi eram cu utilajele în carieră. Exploatam din carieră și aduceam aici. Jos acolo la acele buncăre erau niște vibratoare, luau materialul și-l duceau pe bandă. Aici era un buncăr mare, rotativ, în care se spăla. Acolo îl băga și îl spăla”, a spus Ion Cămui, fost angajat.  

Glogova este una dintre cele mai bogate zone din România în ceea ce privește titanul și zirconiul. De acolo se extrăgea, se spăla, iar mai apoi pleca spre Chituc, după care lua drumul către alte state din lume, zona fiind una extrem de securizată.

”Sunt resurse multe. A zis americanul că de unde există așa ceva în România? La ei se exploatează greu, prin mlaștină. Sau cum e la Chituc, 7-8 metri, pe plajă. Ăla e adus de ape, nu e nici bun, e spălat, nu mai are aceeași concentrație. Aici este, unde este el sub pământ băgat. Aici nu se spunea nimic. Era fotografiatul interzis, nu aveam voie să spune unde lucrăm sau ce facem”, a mai spus bărbatul.

Se extrăgeau circa 20 de tone de minereu pe zi, iar oameni lucrau non-stop. ”Mai mult de 15-20 de tone nu puteam în 4 schimburi să luăm. Nu aveam utilajele corespunzătoare să putem face mai mult”, a mai declarat Cămui.

În anul 2001, stația a fost redeschisă de către un patron al unei întreprinderi de metale rare, însă după 8 ani, activitatea s-a oprit definitiv. ”Eu am încercat și am reușit, am fost foarte insistent. În 2001-2002, statia a fost deschisă. Cât a stat deschisă? A stat până în cel mult 2010. La început se căra la Însurăței cu una sau două mașini, apoi au fost 4 DAC-uri, iar apoi cu trenurile pline de minereu spre Galați”, a spus Vergiliu Neagu, fost angajat.

În timp ce statul român pune lacătul pe bogății, autoritățile locale așteaptă cu brațele deschise investitorii privați, însă aceștia par să întârzie. „În anul 2013, o firmă din Bihor care se ocupă de acest minereu a venit în zonă, a identificat două perimetre și a luat autorizația de forare. Au făcut niște foraje, după care nu știu ce s-a întâmplat, că s-a renunțat la idee. Nu știu din ce motive. Interesul acum este a fost pentru fier vechi. Chiar firma aflându-se în insolvență a dus la fier vechi din  instalațiile de aici”, a spus Gheorghe Alpredi, primarul din Glogova.

Autoritățile județene sunt de părere că lipsa investitorilor ar fi din cauza infrastructurii destul de slabe pe care o avem. ”Avem o problemă cu investitorii, lipsesc. Acum, cu ajutorul dumneavoastră, al nostru și al Consiliului Județean, încercăm să facem cunoscute aceste lucruri. Vrem să aducem investitori care să creeze locuri de muncă și să readucă la viață aceste exploatații. Nu aș putea să fac un sumar al lucrurile care îi descurajează, dar mă gândesc că infrastructura este unul dintre aspectele pe care le au în vedere și de aceea se feresc de zona noastră”, spune prefectul de Gorj, Marcel Iacobescu.

 După anii 90, din cauza dezinteresului autorităţilor, industria metalelor grele a fost într-o cădere liberă. Guvernanţii care s-au perindat pe la Palatul Victoria au oprit producţia de avioane şi au amânat construcţia reactoarelor de la Cernavodă.

Galerie foto