Eşecul globalizării se aseamănă, în multe puncte, cu eşecul comunismului. Teoretic ambele sunau bine şi corect. O Europă unită într-un singur stat, fără frontiere, fără ambiţii şi orgolii locale, fără monedă şi legi proprii, fără inechităţi. Asta visau liderii politici în urmă cu cîțiva ani. Dar visele lor s-au lovit de ceva mult mai realist și mai palpabil: de oameni şi de convingerile lor de nezdruncinat.

Melodia Imagine a lui Lennon e frumoasă, ca și cîntec așa, dar descrie o societate utopică. Asta n-au vrut politicienii hipioți să înțeleagă. Sigur, ei au fost mînați de cele mai bune intenții, în privința asta putem să-i credem. Dar nu trebuie decît să vezi cum se manifestă unele comunități subdezvoltate în centrele marilor orașe europene ca să-ți dai seama că naționalismul și așa-zisa extremă dreaptă (spun așa-zisă pentru că, de fapt, susținătorii dreptei au explicat că nu poate exista o extremă a acestei ideologii) recîștigă rapid teren în mentalul colectiv. Nemții sînt cotropiţi de turci, francezii de magrebieni, italienii de țigani, englezii de pakistanezi, toată lumea de chinezi și așa mai departe. Cum e periculos, ba chiar ilegal, să spui public că consideri aceste rase ca fiind inferioare (sigur, un teoretician simpatic și delicat al rasismului susținea că nu crede că există rase inferioare, dar e convins de existența raselor superioare), naționaliștii par mult mai puțini decît sînt, de fapt. Dar sînt o mulțime și nici măcar nu-i poți învinui prea tare pentru asta. Toleranța și lipsa simțului teritorial n-au fost niciodată domenii la care omenirea să se fi priceput prea bine. Cert e că vin niște oameni care muncesc pe puțini bani, vor bani de la protecția socială și distrug echilibrul demografic oglindit în economie. Dincolo de rasism sau toleranță, asta e într-adevăr o problemă.

De aceea, în toată Europa de Vest tind să devină o modă partidele (sau chiar guvernele, vezi cazul Ungariei și chiar al Olandei) ultranaționaliste.  Copleșită numeric, Europa civilizată (ups, am insinuat cumva că restul lumii nu ar fi la fel-) se apără cum știe: se strînge ca un arici și încearcă să-i țină la distanță pe invadatori. Deci, după ce s-a dovedit că comunismul nu funcționează, acum nici capitalismul nu ni se mai pare o idee atît de bună. Ce urmează- Vadim candidat din partea dreptei românești-