Apă bună de izvor, aşa cum spune românul, le-a adus sărbătoarea Sfintei Marii localnicilor din Ploştina. Deşi plătitori de taxe către Primăria Motru la fel ca şi ceilalţi contribuabili de la oraş, oamenii care locuiesc aici rar folosesc apă pentru băut din reţeaua orăşenească, din cauza impurităţilor şi ruginei din conducte.

Ploştina nu mai e demult de capul ei, ci localitate componentă a oraşului Motru, ca şi încă alte cinci, fiindcă altfel de unde să întreţii ditamai armata de consilieri şi angajaţi din primărie? Printre altele, cu siguranţă oamenilor de aici nu le sunt folositoare fântânile arteziene cu care primarul Dorin Hanu sfidează criza şi cu atât mai puţin bătaia pe fel şi fel de sporuri din banii lor…

Încă o dată, sătui să aştepte ajutor de la primărie, localnicii din Ploştina au hotărât să pună mână de la mână şi au strâns singuri bani pentru refacerea izvoarelor de unde iau apă de băut. Din vechea fântână - şi aceea construită tot de comunitatea locală, la iniţiativa regretatului preot Cornescu, acum douazeci de ani - nu mai rămăsese mare lucru. Ca să poată umple sticlele cu apă, oamenii se aplecau aproape pe burtă, iar cei mai vârstnici de multe ori renunţau.

Toţi au dat cât i-a lăsat buzunarul şi inima, însă totalul nu era nici pe departe suficient. Aşa că “am apelat şi noi la oamenii mari”, a povestit Gheorghe V. I-au sprijinit consilierii PD-L şi deputatul plecat din Motru, Severus Militaru. Braţele care au ridicat noua cişmea aparţin tot comunităţii, încă un motiv de mândrie pentru ei, spun localnicii.

Gătită de sărbătoare, fântâna a prins viaţă chiar de hramul localităţii, Sf. Maria Mică. Mai mult de o sută de suflete s-au adunat ieri lîngă biserica veche, unde este amplasată fântâna, alături de preotul satului, să asculte slujba de sfinţire. Oamenii s-au rugat lângă izvoare pentru cei dragi şi şi-au pomenit morţii, foarte mândri de treaba bine terminată. Mihail Popescu, liderul sindical de la cariera Roşiuţa, este de loc din Ploştina şi a fost unul dintre cei care au sprijinit financiar  reconstrucţia izvoarelor. De remarcat este faptul că toţi banii strânşi provin exclusiv din fondurile proprii ale donatorilor, nefiind folosit bugetul niciunei societăţi sau sume forfetare.  

O vorbă din bătrâni spune că românului îi ia mult până să se urnească la treabă, dar apoi nici viforul nu-l mai opreşte. Aşa stau lucrurile şi aici: odată ce au văzut că pot, oamenii au hotărât să pornească rezidirea şi a unei alte fântâni, cea de la răscrucea dintre podurile de cale ferată care duceau către minele Roşiuţa şi Ploştina, aflată pe drumul naţional 67.