Sunt gata românii să aleagă o femeie în fruntea unui mare oraş, sau poate chiar a ţării? Până să pună ceva întrebarea asta, Elena Udrea a şi venit cu răspunsul. ”Trebuie să avem un primar care să fie dispusă să muncească pentru bucureşteni”, a zis liderul PD-L Bucureşti la o conferinţă de presă. Sigur, chiar şi în cazul în care primarul ar fi fost femeie, acordul s-ar fi făcut cu substantivul comun (primar – n.r.), deci tot nu se impunea folosirea femininului. Dar, cel mai probabil, doamna Udrea a vrut să ne transmită un mesaj. Ba chiar un strigăt de luptă. E gata să-şi urmeze modelul politic şuviţat şi să ţopăie din scaunul de primar al capitalei direct la Cotroceni. Nu-s decât vreo două staţii de autobuz între cele două obiective. Şi vreo două milioane de voturi.

Revenind, însă, sunt gata românii să voteze o femeie? Eu aş fi, de exemplu, dar nu pe Udrea. Nu pentru că aş avea ceva personal cu domnia sa sau cu partidul din care face parte şi nici pentru c-aş fi misogin. Sau poate sunt misogin, dar doar pe următorul raţionament: n-am încredere să votez o femeie frumoasă.  I-aş face multe lucruri unei femei frumoase, dar nu aş vota-o. Misoginul din mine nu priveşte cu ochi buni ascensiunea furibundă în politică a unei blonde cu sâni mari. Sincer să vă spun, dacă ar fi candidat Sulfina Barbu, Mitzura Arghezi sau Norica Nicolai, m-aş mai fi gândit. Aş fi zis ”da, dom'le, fetele astea sigur nu şi-au folosit farmecele ca să ajungă în poziţia aia, deci trebuie să fie ceva de capul lor”.

Din păcate pentru Elena Udrea, frumuseţea are şi părţile ei nasoale. Te ajută deseori, dar are prostul obicei să creeze prejudecăţi. E greu să-ţi învingi propriul trup, când eşti femeie. Dar, şi dacă reuşeşti să demonstrezi că frumuseţea ţi-e dublată de inteligenţă şi competenţă, ai luat jackpotul. Poate Udrea să o facă? Mă îndoiesc, dar, dacă va reuşi, s-ar putea chiar s-o votez.

mantzy.wordpress.com