A început școala. Nici nu mai știu dacă a existat vreodată o zi frumoasă și însorită la începerea școlii. Nu cred. Școala din România e atât de tristă încât nici providența nu o poate gira, permițând soarelui să mângâie creștetele profesorilor șpăgari și agramați sau ale elevilor hoți și dezinteresați. Oricum, ziua mohorâtă de azi a fost mai mult decât merita prima zi de școală de la noi. Voi, târgujienii, ar trebui s-o știți mai bine decât mine. Că doar din fața unui liceu de la voi s-a adresat premierul Ponta națiunii, ieri.

Tupeul în politică e bun. Tupeul în general e bun când se bazează pe date certe și pe o siguranță de sine justificată. Politicienii inabili pot confunda ușor tupeul cu nesimțirea. Nesimțire este, de exemplu, atunci când te adresezi elevilor într-o zi simbolică precum prima zi de școală în calitatea ta de hoț intelectual. Plagiatul lui Ponta, chiar dacă nu s-a mai vorbit despre el cum nu se vorbește despre gunoiul sub preș, este indiscutabil. Deși prins cu mâța-n doctorat, premierul României nu a renunțat la funcția de doctor și, nici la sporul de salariu acordat deținătorilor acestui grad până când alt premier performant, Boc, a mai operat niște cheltuieli. Mai pe românește, se face că plouă, că plouă ca-n prima zi de școală așa. În actuala clasă politică și proverbele se schimbă. Hoțul, chiar și prins, rămâne negustor cinstit.

Școala românească per ansamblu e o poveste din ce în ce mai tristă. Și nici măcar nu trebuie să cauți în interiorul ei sau să ai de-a face cu ea ca să-i sesizezi falimentul total. E suficient să-i admiri produsele. Uitați-vă în jur sau la televizor. Mai e mult până să răsară soarele și deasupra școlii noastre. Asta dacă se va întâmpla vreodată.