Primăriile din Gorj vor avea de furcă de aici în colo. În doar şase luni, nişte comisii locale nou-înfiinţate trebuie să facă ordine, la milimetru, în toate tarlalele, pentru a se şti cine a primit pământ, cine mai are de primit, care este rezerva în natură. Acest lucru a creat nemulţumiri în rândul primarilor. Unele primării au fost nevoite să contracteze personal de specialitate pentru întocmirea ortofotoplanului. Altele nu îşi permit să cumpere acest program care costă zeci de mii de lei.

Conform Legii nr. 165 din 2013 privind finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, toate primăriile trebuie să facă analiza suprafeţelor şi imobilelor care au mai rămas de restituit proprietarilor. Apoi se întocmeşte o situaţie centralizată cu cererile de restituire nesoluţionate şi a inventarului terenurilor care pot fi retrocedate. Practic, în numai şase luni, primarii vor trebuie să realizeze ceea ce nu sa reuşit în ultimii 23 de ani: să facă ordine în registrele funciare. “Conform acestei legi, până la sfârşitul anului se suspendă activitatea de emitere de titluri, de punere în posesie cu scopul de a stabili ce s-a dat şi ce mai este de dat. În perioada 1 ianuarie 2014-1 ianuarie 2016 trebuie să se dea totul. Primăriile trebuie să verifice, să poziţioneze pe plan toate terenurile cu ajutorul personalului de specialitate”, a declarat Liviu Diaconescu, şef Serviciu Verificarea Legalităţii Actelor.

Duc lipsă de specialişti

Punerea în aplicare a legii presupune angajaţi specialişti în măsurători topografice, terenurile nefiind măsurate, însă primăriile nu dispun de aşa ceva. “Practic, o parte din reglementări trebuiau să fie făcute de la început, de când s-a început cu retrocedarea. În acelaşi timp este binevenită pentru că stabilesc nişte paşi clari care trebuie urmaţi de primării. Din punct de vedere al personalului, am angajat doi ingineri cadastrişti care să se ocupe, dar nu pe primărie, pe asociaţia primăriilor, sunt angajaţi ai Asociaţiei de Dezvoltare Intracomunitară, pe care o avem noi constituită cu câteva localităţi din zonă”, a declarat Dumitru Gâlceavă, primarul din Turceni.

N-au bani să achiziţioneze programul

Alţi primari spun că nu îşi permit să achiziţioneze programul prin care se face managementul proprietăţilor. Ortofotoplanul ar costa câteva zeci de mii de lei. “Ne încurcă pentru că îmi trebuie vreo 60.000 să iau programul ăla, ortofotoplanul. N-am bani. N-am nici topografi. Toate terenurile trebuie identificate şi la mine sunt numai bucăţele. Am făcut evidenţierea acum avem numai 1380 de titluri eliberate, ălea toate trebuie puse pe plan. Nesoluţionate nu mai avem, mai este ceva pe pădure. Păduri am dat vreo 7200 de hectare, cu goluri alpine cu tot, care au fost în formă asociativă”, a spus primarul Aristide Şerbănescu, primarul din Schela.

Pierd islazurile comunale

Autorităţile locale din Roşia de Amaradia spun că va trebui să restituie terenuri cetăţenilor chiar din islazurile comunale, pentru că nu au unde în altă parte. “Până la 1 decembrie noi trebuie să inventariem cui mai avem de retrocedat, sunt puse la despăgubiri. Am înţeles că Guvernul nu mai are bani, trebuie să redăm noi cetăţenilor terenurile în natură. Suntem puşi în situaţia să desfiinţăm islazurile comunale pentru că legea spune clar, dacă nu avem tren disponibil primăriile trebuie să le desfiinţeze, să împroprietărească foştii proprietari şi la noi fiind o zonă minieră, terenurile nu sunt libere de sarcini. Mai mult, trebuie să fim foarte atenţi la raportări ca suprafaţă din islazurile comunale, pentru că există pericolul ca o altă comună din judeţ să ceară şi mă trezesc că Prefectura împroprietăreşte pe alţii în islazurile de la Roşia de Amaradia”, a comentat Liviu Cotojman, primarul de la Roşia de Amaradia.