Proiectul Agenţiei de Protecţie a Mediului Gorj finanţat cu fonduri europene pentru salvarea castanului pe meleagurile Gorjului a permis ieri plantarea primilor puieţi dintr-o cantitate de aproape 100.000 care vor fi puşi în pământ anul acesta. Zona Mănăstirii Tismana a fost aleasă pentru acţiunea respectivă, zona fiind cunoscută în trecut pentru pădurea de castani de aici, pădure care după 1989 a devenit istorie pentru că o boală gravă, cancerul castanului, a distrus aproape toţi arborii.

Specialiştii care se ocupă de proiectul cu finanţare europeană au intervenit la timp şi sunt şanse ca peste câţiva ani să se poată vorbi în continuare despre faimoasa pădure de la Tismana, unul dintre puieţii plantaţi ieri fiindu-i dedicat călugărului Nicodim, cel care a adus Castanul pe aceste meleaguri. Elisabeta Juveloiu este cea care a gândit proiectul respectiv şi care, practic, şi-a mutat „biroul” în pădure, ea fiind tot timpul pe drumurile forestiere pentru a urmări în teren cum evoluează tratamentul aplicat în anii trecuţi arborilor bolnavi, dar şi cum vor decurge de acum încolo împăduririle. Ieri, primul castan plantat în cadrul acestui proiect a fost pentru sfântul părinte Nicodim, puiul de castan fiind pus chiar la Schitul Cioclovina, acolo unde călugărul a plantat, la rândul său, cu vreo 600 de ani în urmă, primii castani.

„Castanul acesta este pentru sfântul părinte Nicodim, cel care l-a adus de la muntele Athos. Considerăm că trebuie să ne revanşăm pentru binele pe care l-a făcut acestei zone. În urmă cu sute de ani sfântul părinte a venit cu un castan aici, l-a purtat pe jos, de la muntele Athos, şi l-a adus localităţii Tismana, iar noi, la rândul nostru, avem obligaţia să lăsăm urmaşilor noştri ceea ce părintele a făcut pentru ca zona Tismana să fie cunoscută în toată lumea atât ca zonă monahală, dar şi ca zonă în care cresc castanii”, a declarat Elisabeta Juveloiu.

Primarul la cazma

Edilul oraşului, Marian Slivilescu, nu s-a sfiit să pună mâna pe cazma, chiar dacă avea eşarfa tricoloră la gât. Primarul a plantat şi el câţiva puieţi de castan, alăturându-se astfel muncitorilor şi voluntarilor care au venit de la Craiova sau Bucureşti pentru a reîmpăduri dealurile şi munţii Tismanei cu o specie care era pe cale de dispariţie până de curând. „Noi legăm castanul întotdeauna de sfântul Nicodim pentru că în această zonă binecuvântată de Dumnezeu şi aleasă de sfântul Nicodim noi am beneficiat întotdeauna de plante, de arbori şi de lucruri deosebite faţă de alte zone. E de datoria noastră să le menţinem şi să le ducem mai departe, în aşa fel încât ele să fie cunoscute şi de generaţiile viitoare”, a menţionat primarul.

Operaţiunea începută ieri la Schitul Cioclovina se va încheia în toamnă. Peste 250.000 de euro vor fi folosiţi pentru a împăduri 25 de hectare de teren care aparţin atât statului, cât şi unor persoane private sau Mănăstirii Tismana. O astfel de acţiune e fără precedent pentru România de după 1989, asta mai ales în contextul în care cancerul castanului a făcut ravagii în pădurile din zonă. Prin pădurile afectate de boala respectivă copacii sunt căzuţi pe jos şi, din păcate, nu au nicio valoare economică, fiind lăsaţi să putrezească. Şeful APM Gorj, Nicolae Giorgi, spune că singurul lucru bun din toate această poveste tristă îl reprezintă faptul că, în timp, copacii căzuţi şi lăsaţi să putrezească vor deveni humus şi vor fertiliza solul. „Castanii sunt protejaţi de lege şi nu pot fi tăiaţi, deşi americanii sau australienii îi taie la intervale mari de timp pentru a-i reînnoi şi a-i folosi şi din punct de vedere economic. La noi, după ce intră cancerul în ei lemnul devine făinos şi nu mai are putere calorică. De asta nici nu îi adună nimeni de prin pădure. Cei care fac plantările acum strâng arborii şi crengile şi le fac grămezi, iar acestea vor rămâne aici şi vor putrezi”, a spus şeful APM Gorj.

Puieţii plantaţi ieri vor intra pe rod peste aproape un deceniu. Până atunci vor trebui să facă faţă unor veri secetoase, unor ierni geroase şi unei boli nemiloase, ţinută însă sub control în momentul de faţă doar pentru că proiectul cu finanţare europeană a fost materializat la timp şi din falnica pădure de altă dată s-au mai salvat arbori care pot ajuta la perpetuarea speciei.