Probleme cu probele într-un dosar DNA la Tribunalul Gorj

Foşti şefi ai Primăriei Padeş trimişi în judecată anul trecut de procurorii anticorupţie într-un număr destul de mare pentru modul în care au retrocedat un munte în zonă pot să răsufle acum uşuraţi. Instanţa le-a admis contestaţiile pe care le-au depus cu privire la neregularitatea actului de sesizare formulat de DNA, acum dosarul urmând să se întoarcă la procurorii anticorupţie. Aceştia trebuie să prezinte mult mai multe probe pentru ca rechizitoriul lor să treacă de filtrul Camerei Preliminare.

„Dispune remedierea neregularităţii actului de sesizare în sensul: - pentru inculpatul Băloi Ion, cu privire la infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, (…) - 15 acte materiale şi infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, (…) - 16 acte materiale, ambele cu aplicarea art. 38 C.pen., procurorul să procedeze la indicarea elementelor constitutive ale infracţiunilor, respectiv la descrierea elementelor materiale pentru fiecare infracţiune, cu precizarea aspectelor penale ce ţin de latura obiectivă a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, astfel încât să poată fi verificată existenţa în loc şi timp a actelor materiale, raportat la încadrarea juridică a acestora, astfel cum sunt menţionate în dispozitivul rechizitoriului, precum şi indicarea probelor în susţinerea acestora”, se arată în decizia de miercuri a judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Gorj.

Acesta este doar un exemplu pentru unul dintre inculpaţii din dosar, fostul viceprimar Ion Băloi susţinând mereu că este nevinovat. Fostul secretar Niţă Argintaru, foştii primari Mihăiţă Gabriel Troacă şi Haralambie Stoicănel, precum şi alţi câţiva inculpaţi au primit şi ei decizii similare din partea instanţei, acum ei având un răgaz de câteva luni pentru a vedea dacă procurorii anticorupţie reuşesc să facă sau nu rost de probe cu care să îşi poată susţine acuzaţiile.

„Dispune comunicarea prezentei încheieri către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare (în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii motivate), urmând ca parchetul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată. Cu drept de contestaţie odată cu încheierea pronunţată”, a mai stabilit instanţa.

Vizualizări: 1,056

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: