Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Laura Codruţa Kövesi, a sesizat la data de 20 aprilie 2012, în temeiul Legii nr.303/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii în vederea efectuării de verificări cu privire la procurorul Moţa Gheorghe Emil, având în vedere următoarea situaţie.

În presa scrisă şi în cadrul emisiunilor de televiziune din data de 18.04.2012 , respectiv în publicaţia „Jurnalul Naţional”  în articolul cu titlul „Când doi procurori se ceartă, câştigă vinovatul. Mortul rămâne mort, vinovatul aşteaptă … competenţa” şi în publicaţia Gorj Exclusiv sub denumirea ,,Prim-procurorul Focşan ţine blocat dosarul medicului Crăciun,, dar  şi la posturile de televiziune ale RTV şi Antena 3 au existat materiale intitulate, „Scandal între procurori…” care se refereau la o cauză soluţionată de procurorul Moţa Gheorghe Emil de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

Autorii materialelor de presă au relatat cu privire la o serie de tensiuni apărute între procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj ca urmare a faptului că, într-o cauză având ca obiect infracţiunea de ucidere din culpă (malpraxis) în care procurorul criminalist a întocmit rechizitoriu, acesta nu a fost confirmat de prim procurorul unităţii de parchet.

De menţionat că această cauză se află din anul 2008 înregistrată la parchet, iar până în anul 2010 s-a aflat în lucru la organele de poliţie şi în supravegherea procurorului. Din anul 2010 cauza s-a aflat în anchetă proprie la procurorul Moţa Gheorghe Emil, deşi  nu a existat un act procedural de preluare a cauzei. Acest fapt, în sine, reprezintă un interval de timp nerezonabil de soluţionare a unei cauze, aşa încât se impune a se aprecia şi asupra  operativităţii soluţionării cauzei.

 Astfel, în cauză rezultă existenţa indiciilor de încălcare a  dreptului părţilor recunoscut prin art.  21 alin. 3 din Constituţia României, prin art. 6 pct. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional  cu privire la drepturile civile şi politice şi de asemenea prin art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care instituie principiul conform căruia toate persoanele au dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

În urma verificărilor efectuate a rezultat că, după depunerea dosarului la mapa prim procurorului pentru confirmarea sau infirmarea rechizitoriului întocmit în cauză, procurorul Moţa Gheorghe Emil ar fi comunicat presei soluţia pe care a dispus-o (a se vedea anexa din cotidianul care a publicat poziţia sa publică). 

 Datorită acestui mod de a proceda a apărut în presa locală, respectiv în cotidianul Gorj Exclusiv din data de 12.04.2012, un articol intitulat „Prim procurorul Focşan ţine blocat dosarul medicului Crăciun”. Într-un mod tendenţios se arată faptul că la mai bine de o săptămână de la predarea dosarului la mapa conducătorului unităţii de parchet, acesta nu s-a pronunţat asupra soluţiei dispuse.

În acest context, conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a cerut Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova un punct de vedere cu privire la situaţia ivită şi, totodată, pentru a transmite un drept la replică, care a şi fost remis cotidianului, chiar la data apariţiei articolului.

În cuprinsul dreptului la replică se face trimitere la dispoziţiile art.27 Cod procedură penală, în conformitate cu care infracţiunea de ucidere din  culpă, prev. de art.178 al.1,3 Cod penal nu se regăseşte printre acelea care atrag competenţa de  judecată în primă instanţă a tribunalului, precum şi la faptul că, în cazul infracţiunii menţionate mai sus, ce a format obiectul dosarului nr. 794/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, privind pe medicul Liliana Crăciun, urmărirea penală nu se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

Totodată, se făcea menţiunea potrivit căreia, conform alineatului 4 al articolului 209 Cod procedură penală este competent să exercite supravegherea asupra activităţii de cercetare penală, procurorul de la parchetul corespunzător unităţii care, potrivit legii, judecă în primă instanţă cauza, în speţa supusă analizei, Judecătoria Târgu Jiu (art.25 al.1  Cod procedură penală).

În condiţiile în care Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, ca unitate de parchet ierarhic superioară, nu a preluat cauza în conformitate cu art. 209  al. 41 Cod procedură penală de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu (competent) se subliniază faptul că actele de urmărire penală întocmite în cauză de procurorul Moţa au fost efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale relative la competenţa după materie (acesta neverificându-şi competenţa materială în conformitate cu dispoziţiile art. 210 Cod procedură penală) ceea ce atrage nulitatea absolută, care nu poate fi înlăturată decât prin anulare.             

În concluziile dreptului la replică se arată că acestea sunt considerentele pentru care nu a fost avizat, sub aspectul legalităţii, rechizitoriul întocmit în cauză.

De asemenea, din datele prezentate de conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a rezultat că procurorul  Moţa Gheorghe Emil, deşi a mai fost sancţionat de către Consiliul Superior al Magistraturii cu revocarea din funcţia de prim procuror, tot datorită modalităţii defectuoase de îndeplinire a atribuţiilor profesionale, în special a celor privind relaţia cu presa, a continuat să manifeste aceeaşi atitudine neprofesionistă şi să prezinte poziţii publice în legătură cu dosare penale pe care le-a instrumentat, deşi soluţia pe care a dispus-o  nu  fusese supusă verificării de legalitate.

Procedând în acest mod a creat în spaţiul public o temă de dezbatere pe o cauză în lucru şi, în plus, potrivit datelor cauzei a rezultat că durata de timp în care s-a aflat la acesta în lucru cauza respectivă este nerezonabilă. Urmează ca Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să dispună verificări, potrivit competenţelor în materie, în considerarea dispoziţiilor art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, respectiv a dispoziţiilor art.12 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a dispoziţiilor art.6 pct. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.14 pct. 1 din Pactul internaţional  cu privire la drepturile civile şi politice şi în considerarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Concluzia se impune, deoarece, magistratul procuror Moţa Gheorghe Emil, dacă se dovedeşte că, a procedat în acest mod prin încălcarea normelor legale anterior menţionate, s-ar situa atât în sfera unui comportament profesional incompatibil cu dispoziţiile art.12 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, cât şi în sfera abaterii disciplinare prevăzută de art.99  din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, constând în nerespectarea din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art.101 şi următoarele din Legea nr.303/2004 republicată, cu referire la dispoziţiile art.12 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor s-a apreciat că se impune efectuarea de verificări de către Inspecţia Judiciară.