Cadrele didactice din 24 de unităţi şcolare din judeţul Gorj refuză să colaboreze cu Ministerul Educaţiei într-un proiect pe fonduri europene demarat în primăvara acestui an. Proiectul intitulat ”Creşterea calităţii sistemului educaţional preuniversitar din România prin implementarea de instrumente moderne de management şi monitorizare” a fost implementat în 24 de şcoli din Gorj, iar acum beneficiarii proiectului le-au cerut profesorilor să-şi scaneze portofoliile profesionale şi să le publice pe platforma de Internet a proiectului. Sindicaliştii gorjeni susţin însă că este vorba de un volum de muncă extraordinar şi că nu este normal ca beneficiarii să obţină bani pe spinarea dascălilor.

Zarvă mare în unităţile şcolare din judeţul Gorj. Cadre didactice din 24 de unităţi şcolare printre care școlile gimnaziale din Albeni, Alimpești, Aninoasa, Ciuperceni, Motru, Târgu Jiu, Târgu Cărbunești și licee ca Colegiul Naţional ”Spiru Haret” și liceele tehnologice din Bâlteni, Baia de Fier, Bustuchin, Rovinari și Țicleni sunt implicate într-un proiect pe fonduri europene ce îşi propune să transparentizeze procesul educaţional.

Pentru aceasta ar fi nevoie ca dascălii să-şi facă publice, pe Internet, portofoliile profesionale până la jumătatea lunii noiembrie, lucru cu care nu sunt de acord. ”În primul rând este un volum de muncă, pe lângă ceea ce au cadrele didactice de făcut zi de zi pentru pregătirea lecţiilor, mai trebuie să mai stea ore în şir pentru că portofoliul unui profesor este compus din cel puţin 500 de pagini. Ce ar însemna să scaneze 500 de pagini? Proiectele didactice, planificările cadrelor didactice, actele de studiu pe care trebuie să şi le treacă acolo, sunt unicat, la planificări este dreptul de autor al fiecărui profesor, fiecare profesor îşi alcătuieşte această planificare în funcţie de viziunea sa, în funcţie de efectivul de copii, ori ca să o faci publică, iar alţii să-şi publice cărţi ulterior este alarmant”, a spus Constantin Huică, liderul Sindicatelor Libere din Învăţământ, filiala Gorj.

Supărarea pleacă de la bani

Dascălii au pus problema finanţării, nemulţumiţi fiind de faptul că nici un leu din proiect nu va ajunge în buzunarele lor, ci în buzunarele beneficiarului, nimeni altul decât Ministerul Educaţiei şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei. ”Cert este că pe proiectele astea se iau nişte bani gârlă, dar pe munca noastră, a cadrelor didactice. Pe noi să ne lase să ne facem orele, să ne lase în pace. Banii îi iau managerii de proiect de la nivel naţional, aceştia sunt cu banii. Munca profesorilor e voluntară. Ei spun sub masca unei monitorizări a activităţii, să vină aici să ne monitorizeze, să vină la faţa locului să vadă adevăratele probleme şi după aceea să facă proiecte sau alte minuni”, a spus Constantin Huică, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, filiala Gorj.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj spun că este un proiect benefic care vizează debirocratizarea din educaţie. ”Proiectul presupune organizarea unei baze cu circuit închis, cu acces limitat la mediul şcolar, pentru colaborări, pentru formare continuă, pentru dezvoltare profesională şi instituţională”, a spus Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al ISJ Gorj.

Directorii unităţilor şcolare implicate în acest proiect spun însă că volumul de muncă nu este impresionant şi că portofoliul este deja scanat în multe din unităţile şcolare. ”Am înţeles şi eu de la colegi că ar trebui să facă această muncă. În primăvară ne-au solicitat prima dată documente pentru acest proiect, ne-au cerut atunci să încărcăm pe platforma lor tot felul de documente. Greu nu e de făcut, în sensul că noi oricum documentele respective le avem scanate cu ocazia vizitei ARACIP în luna iunie, anul curent şi practic aceleaşi documente le încărcăm şi pe platforma lor, deci nu este mult de muncă. Nu ştiu dacă beneficiarul proiectului respectiv are şi dreptul de utilizare a datelor cu caracter personal”, a spus Mihai Istrate, directorul Liceului Tehnologic Ţicleni. 

PROIECT

Proiectul îşi propune o restructurare semnificativă, pentru reducerea costurilor administrative şi oferirea de beneficii pe termen lung beneficiarilor finali – elevi, profesori, publicul larg: reducerea şi simplificarea procedurilor administrative necesare pentru parcurgerea unor etape esenţiale din sistemul educational; reducerea timpului de răspuns din partea autorităţilor administrative la toate nivelurile naţional, judeţean şi local; creşterea transparenţei proceselor administrative din sistemul educaţional; creşterea gradului de informare al cetăţenilor; eliminarea erorilor de operare sau procesare de date, eliminarea tentativelor de fraudare (diplome, rezultate ale examenelor, admiteri şi repartizări, distribuiri de ajutoare sociale.