Programul de închidere a unor unităţi din CE Oltenia şi ce va însemna aplicarea acestuia pentru salariaţii din companie sunt elemente care se discută în spatele uşilor închise. Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia, declara acum câteva săptămâni că va propune organismelor internaţionale închiderea a 25% din capacităţi plus 2.100 de concedieri. Echipa propune închiderea a două grupuri de la Brăila, două de la Turceni, Carierei Peşteana Sud şi perimetrului minier Seciurile. Acest plan a fost respins de câteva ori de Consiliul de Supraveghere, pentru că era „nerealist“. Ciurel îşi mai încearcă norocul la şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor din 24 aprilie, pentru că pe 29 aprilie vin FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Potrivit Ministerului Energiei, la începutul lunii aprilie instituţia va prezenta Guvernului propunerile concrete de eficientizare şi restructurare a CE Oltenia. Această informaţie apare în răspunsul ministrului Gerea la o interpelare formulată de deputata Niculina Mocioi. Până acum nu a fost discutat la Guvern acest plan de restructurare, pentru că el nu a fost aprobat de forurile de conducere din societate. Pe lângă cele 2.000 de concedieri, CE Oltenia propune şi închiderea unor grupuri energetice şi cariere. „Am făcut un plan de restructurare pe care l-am trimis marţi, cu închiderea a 25% din capacităţi. Am înaintat 4 grupuri energetice pe care le vom închide. Se vor închide 1 şi 2 Brăila, se vor închide 1 Turceni şi 6 Turceni, deci le scoatem din funcţiune, o parte din cariere sau din perimetre cum sunt Seciuri şi Peşteana Sud“, spunea directorul Ciurel.

Programul despre care Ciurel spune că l-a trimis la Minister nu a fost aprobat de forurile de conducere ale companiei, după cum spunea fostul preşedinte al Consiliului de Supraveghere, Dorin Spătaru. Pe 24 aprilie a fost programată o şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor unde să se rediscute acest program, pentru ca pe 29 aprilie să fie prezentat FMI.

Conducerea companiei spune că persoanele care nu vor mai avea de lucru după reducerea activităţii trebuie să-şi aleagă disponibilizare cu plăţi compensatorii sau să lucreze la Divizia de Pază. Spre exemplu, la Peşteana Sud lucrează peste 250 de angajaţi, unii din ei cu mare experienţă în minerit. Oamenii nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. De asemenea, ei spun că dacă ar fi fost să se aleagă după preţul pe tona de cărbune, atunci nu Peşteana ar fi trebuit închisă. Ciurel a calculat că va ajunge la un preţ de 48 de lei pe tona de cărbune dacă închide aceste unităţi. „În felul acesta credem că ajungem la 48 de lei tona de cărbune până la sfârşitul anului, ceea ce ar fi una din ţintele asumate cu Fondul Monetar“, a spus Laurenţiu Ciurel. Nu toată lumea este de acord cu el. „Am văzut şi eu prin presă preţul de cost la 48 de lei. Printre altele fie spus, în programul de redresare pe care ni l-a arătat, ni l-a propus în primă lectură săptămâna trecută, n-am văzut nicăieri că ar atinge costul acesta pe tona de cărbune, de 48 de lei“, a reacţionat zilele trecute Dumitraşcu. El a mai spus că FMI nu a cerut să fie închise unităţi, ci a solicitat să fie luate măsuri astfel încât CEO să redevină profitabil.