Propunerea care frige!

Să le plătim campania electorală a politicienilor cu o sumă fixă şi să avem impresia că ne reprezintă pe noi sau să nu le-o plătim şi să-i reprezinte pe cei care le-o plătesc- Aceasta-i întrebarea la care încearcă politicienii să răspundă acum după ce preşedintele Băsescu a lansat ideea într-o apariţie publică.   Părerea mea este că în toate cazurile politicienii odată ajunşi în posturile pe care le râvnesc tot se vor deda la tot felul de influenţe dacă merg pe principiul că ban la ban trage şi păduche la păduche. Faţă de propunerea preşedintelui m-aş fi aşteptat din partea vocilor sonore din opoziţie la o reacţie favorabilă, dar după ce declaraţii au făcut se pare că nu le convine. faptul că cineva le va putea număra…ouăle bucată cu bucată! Şi Antonescu şi Ponta au sărit ca arşi şi au decretat că propunerea este demagogică. Demagogică să fie, dar ce i-ar costa să fie de acord cu ea mai ales că în acest fel candidaţii opoziţiei ar fi plecat din start, cel puţin financiar, de pe poziţii egale, rămânând să-i departajeze nu numai numărul kilogramelor de mălai şi ulei ci doar puterea fiecăruia de a se face credibil în faţa alegătorilor! Dacă s-ar pune în practică o astfel de propunere prin care candidaţii în alegeri ar trebui să primească de la buget o sumă fixă (şi acum partidele primesc de la buget bani, dar nu în mod egal, ci în funcţie de mărimea acestora) pe care ar fi obligaţi să o cheltuiască pe anumite lucruri specifice campaniilor electorale, atunci ne-ar scăpa şi pe noi de umilinţa de a ne vinde voturile pe o turtă de mălai. Ar scăpa şi ei de reproşul de a fi ajuns parlamentari de …mălai sau de ulei şi am putea toţi să o luăm de la un capăt ceva mai curăţel decât ce este acum. Varianta cu sponsorii, în vigoare, este cea mai păguboasă chiar dacă ea funcţionează, pe alte principii şi în ţări mai evoluate cum este SUA. Şi acolo sunt scandaluri sonore legate de sponsorizările campaniilor electorale că nici la ei politica nu e făcută de sfinţi. Sponsorul îşi dă, dar după ce se termină circul îţi şi cere şi când îţi cere trebuie să dai tu că altfel te paşte primejdia!

Deşi propunerea preşedintelui pare de bun simţ şi izvorâtă din dorinţa de a face o politică mai curată, mai uscată are toate şansele să moară  din faşă dacă mă gândesc numai la faptul că micşorarea numărului de parlamentari cerută de populaţie la referendum are toate şansele să fie făcută până la alegerile viitoare. Dacă se va micşora numărul parlamentarilor vă gândiţi ce înghesuială de candidaţi va bate la uşile partidelor şi cât de mare va deveni darul acestora- O să fie ca pe vremuri, la admiterea la medicină sau la drept, când concurau câte 10-12 candidaţi pe un singur loc! Atunci câştiga cel mai deştept. Acum va putea câştiga cel care dă mai mult pentru bunăstarea şi prosperitatea partidului şi al conducătorilor săi. Măcar ăia care reuşesc să fie unşi de partide drept candidaţi  vor fi nevoiţi să „cotizeze” substanţial din agoniseala făcută. La fel de adevărat este şi faptul că nu vor rămâne ei cu goluri în propriile bugete că le e la îndemână statul sau ce o mai rămâne din el până atunci!

Vizualizări: 51

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: