Nici nu se văzu bine şef peste social democraţi că Ponta se şi grăbi să dea cu aroganţa-n electori. Ne-a comunicat fără nici un fel de jenă că pentru aia mică a Dacianei, devenită de curând prima doamnă a PSD, a angajat o bonă filipineză căreia îi dă pe lună 500 de dolari. Alegerea aparţine tinerei perechi de prezidenţiabili care în acest fel crede că-şi protejează copilul de limbariţa unei eventuale bone autohtone.

Teama că poporul ar putea afla când are micuţa scaun, când îi dau dinţişorii, între ce ore îşi fac de cap colicii şi preferinţa pentru unul sau altul din biberoanele cu tetine de firmă i-a determinat să-şi aleagă o filipineză care în România este un fel de surdo-mută şi care pe deasupra nici nu poate da din casă! Până la urmă este treaba fiecăruia cum şi cine-i creşte copilul, dar Victor Ponta nu este o persoană oarecare, ci una care acum poate să lanseze conduite şi de ce nu o adevărată modă în domeniu. Mă aştept ca membrii de partid cu funcţii importante care au şi ei acasă copii mici şi care şi-au angajat neinspiraţi bone românce să le concedieze urgent ca să se poată alinia politicii şefului. Pe piaţa de acest gen va exploda  curând o infuzie de filipineze care se vor putea organiza şi vor forma aripa filipineză a PSD.  Încet-încet meseria de bonă ar putea fi acaparată de filipineze  şi prevăd adevărate lupte între ale noastre şi ale lor pentru ocuparea unui loc de muncă în casele acestor tipuri de personaje. Nu sunt excluse nici mişcări de stradă în care sindicatul bonelor filipineze se va bate în pancarte cu sindicatul bonelor autohtone, reclamând mai multe locuri de muncă plătite în euro că dolarul nu mai valorează ca pe vremuri. Din alocaţia de 42 de lei pe care o primeşte  un  copil din România sunt sigur că orice mamă social democrată îşi va putea angaja o filipineză mai săracă decât ea, nu pentru a-şi feri copilul de blitzurile fotoreporterilor, ci pentru că nu poate să înţeleagă  cum o înjură bărbatul că iar nu-i ajunge salariul pentru toate cele zilele din e lună. 

Bona filipineză a fost a doua acţiune memorabilă a preşedintelui Ponta venită după decizia de a nu mai permite membrilor marcanţi ai partidului accesul cu maşina în curtea sediului din Bucureşti. De mai mult timp îl rodea invidia pentru că prea ajunseseră mulţi să se plimbe în maşini mai tari decât bolidul său! Aşteptăm a treia măsură care, dacă va fi tot în genul primelor două, atunci nu ne rămâne să credem decât că partidul lui Ion Iliescu a sărit din lac în puţ, iar joaca cu lopăţica în nisip „executată” de Geoană în campanie era strategie care bătea în ideologie faţă de ce se întâmplă acum.

Dacă totuşi preşedintele Ponta îşi va lua o bucătăreasă arăboaică şi un şofer chinez atunci vom înţelege că PSD-ul a pus-o de-o înfrăţire care va relansa economia românească pe cele mai înalte culmi, atât de înalte încât nu va mai ajunge nici dracu’ la ea. Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul!