Punctele forte şi punctele slabe ale Spitalului Judeţean Gorj

Managerul privat şi-a făcut o imagine de ansamblu asupra situaţiei generale a Spitalului Judeţean Târgu Jiu, după ce a finalizat bilanţul economico-financiar pe 2012. Potrivit lui Cristian Vlădoianu, la sfârşitul anului trecut nu s-a atins nivelul de execuţie estimat şi ca atare în acest an se vor reduce cheltuielile pentru a se putea păstra echilibrul bugetar. În raportul de activitate se menţionează atât puncte forte, cât şi puncte slabe ale celui mai mare spital din Gorj. Deşi managerul privat consideră că actul medical este satisfăcător, aproximativ 6% din cei 40.700 de bolnavi internaţi s-au reîntors la spital într-un interval de 30 de zile de la externare.

Cea mai mare pondere a cheltuielilor unităţii spitaliceşti o reprezintă cheltuielile de personal 75,28%, urmate de cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu o pondere de 23,65% şi cheltuielile de capital cu o pondere de 1,07%. „În ceea ce priveşte contul de execuţie al bugetului Spitalului Judeţean Târgu Jiu din activitatea finanţată integral din venituri proprii, la o valoare a veniturilor propuse de 63.974.650 lei, s-au realizat încasări de 60.541.626 lei (procentul de realizare al veniturilor fiind de 94,63 %) şi plăţi în sumă de 60.305.703 lei, ceea ce reprezintă un procent de 99,61% faţă de veniturile efectiv încasate. Cele trei locaţii în care Spitalul Judeţean îşi desfăşoară activitatea înregistrează cheltuieli foarte mari, inclusiv la utilităţi”, a precizat Vlădoianu.

Personal medical îmbătrânit

Implementarea managementului privat al firmei SC Tetraedru Medical Consulting SRL a găsit Spitalul Judeţean Târgu Jiu cu următoare puncte tari: personal medical calificat şi competent, structura secţiilor clinice şi a serviciilor medicale oferite corespunzător nevoilor actuale ale populaţiei, calitate adecvată a actului medical, adresabilitatea şi accesibilitate, capacitatea mare de negociere cu furnizorii şi experienţă în accesarea fondurilor comunitare.

Printre punctele slabe ale celui mai mare spital din Gorj se numără: dotare insuficientă cu aparatură medicală de înaltă performanţă, costuri ridicate generate de existenţa a trei locaţii, slaba utilizare a serviciilor medicale în regim de spitalizare de zi, număr insuficient de protocoale de practică medicală, lipsă de personal specializat pentru unele servicii medicale, precum şi o medie de vârstă ridicată a personalului medical, foarte mulţi doctori şi asistente având peste 50 de ani.

Peste 5% dintre bolnavii externaţi se reîntorc în spital

Chiar dacă managerul privat al Spitalului Judeţean Târgu Jiu consideră că actul medical este unul satisfăcător, raportul de activitate arată că peste 5% dintre bolnavii externaţi se reîntorc la spital în 30 de zile.

Potrivit statisticii, indicatorii de calitate realizaţi de spital în cursul anului 2012 înregistrează următoarele valori: rata mortalităţii intraspitaliceşti-0,58%; rata infecţiilor nosocomiale -0,06%; rata bolnavilor reinternaţi în interval de 30 de zile de la externare-5,57%; indicele de concordanţă între diagnosticul la internare şi diagnosticul la externare-66,44%; procentul bolnavilor transferaţi către alte spitale, din totalul celor 40.700 de pacienţi internaţi, este de 0,25%, iar numărul reclamaţiilor venite din partea pacienţilor este de 23. „Calitatea actului medical, mă refer aici, la concordanţa dintre diagnosticul la internare şi diagnosticul la externare este de 66,44%. În ceea ce priveşte procentul pacienţilor celor care se reîntorc la spital în interval de 30 de zile de la externare, acesta este dat de faptul că odată internaţi oamenii descoperă că au mai multe boli, deşi au venit la spital doar pentru o afecţiune. După ce văd rezultatul analizelor, mulţi se internează din nou pentru a se trata şi pentru celelalte boli”, a declarat Cristian Vlădoianu.

AMENINŢĂRI

Potrivit raportului efectuat de către conducerea Spitalului Judeţean, care vizează şi activitatea din primul trimestru al implementării managementului privat, ameninţările pentru anul 2013 sunt: finanţare insuficientă şi costuri crescute ale resurselor; centre de asistenţă medico-socială – număr redus şi calitate neadecvată a serviciilor; creşterea morbidităţii regionale şi legate de vârstă; legislaţia resurselor umane - angajări, concedieri, motivare; procesul de acreditare-costuri, standarde; competiţia clinicilor private şi a spitalelor publice; migrarea personalului şi soluţii legislative noi, defavorabile spitalului.

Vizualizări: 493

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Administrație:

Citește și: