Năstase care ţi-o scrise (www.nastase.wordpress.com)

Am zis să încep în forţă postarea şi să-l prind pe Adrian Năstase în fundul gol, cu vreo gafă pe blog. Zadarnic. Omul e un grafoman atît de plictisitor încît, chiar dacă ar zice tîmpenii, ţi-ar fi aproape imposibil să le descoperi în kilometrii de text cu care îl face invidios chiar şi pe maestrul scrierilor lungi, colegul Bărbosu. Dacă tot n-am găsit nimic de rîs, am zis că ar fi interesant să transfer ultimul post al lui Năstase în Word, să văd cîte caractere are. Şi are 17.210, cu tot cu spaţii. Cam cît patru reportaje mărişoare din Kamikaze. Ceea ce înseamnă că, dacă Adrian Năstase ar scrie la un moment dat în Kamikaze, ne-ar ieşi un număr pe placul domniei sale. Adică foarte lung.

Jucan şi cîştigăm! (www.qmagazine.ro/blog)

Floriana Jucan suferă de boala profesională a blogăriţei: vrea să pară inteligentă şi cultă. Şi, ca mai toate blogăriţele, eşuează lamentabil. Îşi începe furtunos postul, povestindu-ne cîtă cultură e în stare să asimileze în doar cîteva ore: “Aseară am adormit uitându-mă la filmul Carol I, un dvd pe care l-am cumpărat ieri, alături de câteva cărţi, de la Cărtureşti.” Şi, ca să dea cu bîta în baltă de tot, îşi dă cu părerea şi despre Nicolaescu: “În timp ce-l vizionam, mă gândeam ce regizor mare a fost Sergiu Nicolaescu şi cum a contribuit major nu doar la cunoaşterea istoriei noastre naţionale pentru generaţiile care n-au trăit-o, ci şi la perpetuarea unui sentiment naţional, prin subtilitatea uneori, sau forţa alteori, prin care a pus eroism în fiecare dintre personajele pe care le-a interpretat.” Nu pot decît să mă rog s-o mai ducă tataia Sergiu cîteva luni, că poate o vedem şi pe Floriana ca pe Jojo, în următorul film al maestrului.

Desculţă-n Spark (www.anabirchall.ro)

Ana Birchall notează pe blog: “Astăzi ne-am bucurat de o plimbare prin parcul Herastrău. A fost superb iar Charlie (căţeluşul meu adorabil) a fost cel mai răsfăţat primind zeci de mângăieri la tot pasul!” În afara faptului că doamna Birchall nu ştie să pună virgule, am mai remarcat că pe cîinele dumneaei îl cheamă exact ca pe al meu. Deci, ce zici, Ana, ieşim la o plimbare cu căţeii- O singură rugăminte am: lui Charlie al meu îi place mai mult să fie plimbat în maşină…