Am spus de mai multe ori că pe lumea asta nimic nu poate rămâne prea mult secret, având în vedere dezvoltarea tehnicii, care te pune în situaţia de a fi personaj de film chiar şi atunci când crezi că stai bine ascuns sub plapumă. Că lucrurile stau aşa o dovedeşte recenta dezvăluire a agenţiei Hotnews, prin care celebrul contract al statului român cu firma Chevron pentru exploatarea şisturilor din perimetrul Mării Negre, a fost dezvăluit de o mână de băieţi „calculatorişti”, care folosesc calculatorul altfel decât o maşină de scris. Tot scandalul produs în jurul acestui contract, precum şi văicărelile părţii române, cum că nu poate de-secretiza un contract cu o firmă străină decât cu acordul acesteia, s-a făcut praf într-o clipită când absolut toate datele considerate secrete de serviciu au putut fi citite de oricine avea un calculator acasă. Nefiind specialist în contracte sau în exploatarea şisturilor nu mă pot pronunţa asupra conţinutului contractului, pentru acest lucru sunt destui cei care ar trebui şi unii chiar sunt obligaţi să o facă. Dar nu mă pot abţine să nu mă întreb ce rost mai au ştampilele de stric secret sau secret de serviciu puse pe documente dacă aceste secrete sunt la mâna oricărui puşti cu ceva abilităţi  în calculatoare- Mă întreb ce se ascunde în spatele acestor feluri de secrete şi dacă ele sunt într-adevăr secrete. Aşa cum am mai scrie,s nu cred că pot exista secrete în contractele pe care le încheie statul român pentru că aşa se alimentează suspiciunile de necinste, de fraudă, de corupţie şi nu numai atât. Moda cu secretizarea, de regulă, a apărut şi s-a cristalizat în jurul contractelor de privatizare şi al celor de vânzare a energiei electrice, ambele cazuri târând după ele bănuieli penale de cea mai mare gravitate. Guvernul Ungureanu, dacă mai are timp, va trebui să îndrepte această chestiune sub care s-au ascuns de regulă bani negri pentru partide sau pentru persoanele numite de partide în tot felul de funcţii bănoase. Bineînţeles că nu cred în acest lucru, pentru că nici premierul Ungureanu nu este de capul lui şi în jurul lui gravitează tot felul de interese, căci ce altceva îi mână în luptă pe politicienii români. Doar nu credem în nevoia lor de a ne ferici pe noi! Sunt curios în următorul interval de timp ce voi mai putea citi din volumul ”strict secret”, că de lucruri obişnuite m-am cam săturat. Se spune că un secret care este cunoscut de mai mult de două persoane este deja un lucru public şi cazul Chevron este o dovadă în acest sens. Aştept cu interes de-secretizarea contractele încheiate de companiile de stat din judeţul Gorj cu tot felul de investitori care de care mai strategici. Să vezi surprize şi ţiuit de sirene!