Secretul împrumuturilor lui Condescu către Pandurii

Creditele pe care Marin Condescu le-a făcut la bancă pentru a le folosi apoi în rezolvarea problemelor financiare de la Pandurii au fost obţinute cu aprobarea tuturor membrilor Adunării Generale a Acţionarilor de la Club, aceştia fiind printre puţinele persoane care ştiau cum de reuşea fostul preşedinte să obţină finanţare la împrumuturile de care avea nevoie. Toţi cei din conducerea echipei au ştiut permanent care sunt banii împrumutaţi de fostul preşedinte şi cât a primit acesta înapoi pentru a restitui creditele bancare, ponoasele fiind trase însă din 2013 până în prezent doar de cel care a reuşit să salveze echipa de câteva ori de la retrogradare.
Banca l-a finanţat pe fostul preşedinte pentru că statutul clubului sportiv prevede că acesta a fost înfiinţat conform Ordonanţei 26/2000, care menţionează că, în calitatea sa de persoană juridică de drept privat, Clubul este ”fără scop patrimonial”. Adică Pandurii nu dispunea de un patrimoniu propriu cu care să gajeze eventuale împrumuturi, Condescu reuşind, în schimb, să obţină mai multe credite, sumele fiind de ordinul sutelor de mii de euro. ”Patrimoniul” fostului preşedinte nu a fost nici el unul cu care Condescu să fi venit cu el la bancă de la Negomir sau Bucureşti, ci tocmai din Portugalia. Sponsorul pe care Pandurii îl avea în anii trecuţi, compania Riviera Group, prin preşedintele său Emidio Mendes,  a fost cea care l-a girat pe Condescu la toate creditele. Metoda a fost una simplă, cunoscută de finanţişti sub numele de „cash colateral”, care presupunea constituirea de către Riviera a unui depozit la bancă în cuantum dublu decât suma pe care Condescu dorea să o împrumute, banii fiind înapoiaţi după returnarea creditului. Era evident că orice bancă ar fi fost interesată să acorde credite în asemenea condiţii, fostul preşedinte de la Pandurii primind în octombrie 2007 o procură prin care Mendes îl împuterniceşte pe Condescu „pentru ca în numele său să deschidă şi să administreze orice cont bancar al cărui titular este mandantul (…) putând să facă operaţiuni de debit sau credit în acele conturi, să semneze cecuri şi să facă transferuri bancare, să constituie depozite şi să realizeze aplicaţii financiare la termen, de asemenea să îl reprezinte pe mandant în faţa instituţiilor bancare menţionate, solicitând tot ceea ce este necesar pentru administrarea conturilor bancare ce fac obiectul prezentului mandat. De asemenea, mai declară că mandatarul poate contracta împrumuturi sau efectua alte operaţiuni de îndatorare în numele mandantului, doar în măsura în care obţine autorizaţie prealabilă scrisă de la mandant”. 
Omul cu banii Practic, Marin Condescu avea mână liberă să umble prin conturile afaceristului portughez după pofta inimii, liderul sindical reuşind să devină omul de încredere al lui Mendes. Sponsorul de la Pandurii a fost de acord ori de câte ori a fost nevoie să constituie „cash-ul colateral”, fără această operaţiune clubul riscând să fi fost o amintire tristă încă de acum un deceniu. Cam atunci a început Condescu să facă primele credite pentru a salva echipa din situaţiile financiare dificile prin care trecea nou promovata în Liga I, procurorii acuzându-l însă de ilegalităţi comise doar în ultimii săi trei ani de mandat în fruntea clubului. Pe 2 martie 2011 Condescu împrumută de la bancă 400.000 de euro. Pe 7 martie 2011 şefii de la Pandurii se reunesc într-o şedinţă extraordinară a AGA în al cărei proces verbal e notat, cu semnătură de la fiecare participant în parte că „se prezintă documentele atât pentru stadiul conflictului (n.r. – cu Dinamo), cât şi pentru creditul acordat de Raiff dlui C. Marin Condescu în valoare de 400.000 euro”. În continuare în procesul verbal al şedinţei respective  se menţionează: ”CA şi AGA aprobă împrumutul de la Condescu Marin şi rambursarea se va face din drepturile de televiziune, vânzarea de jucători sau veniturile proprii. M. Condescu are dreptul de a negocia vânzarea de jucători pentru recuperarea împrumuturilor acordate în nume propriu clubului”. Banii către Borcea Clubul era atunci în pericol de a nu mai disputa nici un meci din cauza conflictului pe care îl avea cu Dinamo pentru jucătorul Ilie Iordache. O clauză din transferul lui Iordache la Pandurii obliga echipa să achite dinamoviştilor 1 milion de euro plus TVA în cazul în care jucătorul devine liber de contract, lucru care s-a şi întâmplat, la un moment dat Condescu ofertându-l pe Iordache pentru 5 euro unei echipe din Grecia numai să scape de el. Liga Profesionistă de Fotbal informa echipa gorjeană pe 9 septembrie 2010  că a fost sancţionată cu neprogramarea în competiţiile oficiale şi cu interzicerea dreptului de a transfera jucători până la îndeplinirea integrală a obligaţiilor stabilite către Dinamo. Asta a avut ca efect luarea deciziei de nedisputare a meciului de etapă cu Universitatea Craiova patru zile mai târziu. După lungi dispute şi procese Pandurii a trebuit să îi plătească echipei lui Cristi Borcea milionul de euro, pe care însă nu îl avea, drepturile de televiziune încasate de echipă fiind insuficiente. Creditul de 400.000 de euro a rămas singura soluţie, pe 13 mai 2011 acesta fiind returnat la bancă, soldul final al tranzacţiei fiind de 404.338,89 lei.
Banii către Internaţional Curtea de Argeş La cinci zile după ce terminase de achitat banii către bancă la creditul cu care i-au fost plătite datoriile lui Borcea, Condescu mai avea o belea pe cap. Pandurii risca o nouă neprogramare în campionat, meciul cu FC Vaslui, pentru că echipa avea datorii către FC Internaţional Curtea de Argeş, de la care cumpărase şi locul şi lotul de Liga I, Vlad Chiricheş şi Mihai Pintili fiind doar doi dintre actualii jucători ce evoluează în echipa naţională şi care atunci trecuseră pe la echipa din Argeş pentru a ajunge ulterior la Târgu Jiu. Pe 18 mai 2011 şefii de la Internaţional se plângeau că nu le-a fost plătit un debit de 3,5 milioane lei, disputele prelungindu-se alte câteva luni. Cu o zi înainte, pe 17 mai 2011, AGA de la Pandurii se reuneşte din nou în şedinţă extraordinară şi decide „aprobarea unui împrumut de 865.000 euro pentru efectuarea de plăţi către AFC Internaţional Curtea de Argeş (…). Neachitarea acestei sume  ar duce la neprogramarea echipei în etapa 34 şi la retrogradarea în diviziile interioare. (…) Se mandatează M. Condescu pentru negocierea acestui împrumut şi efectuarea plăţii către ANAF Argeş. Negociere cu bănci, SC cu creanţe, persoane fizice”, scrie pe hârtia pe care au semnat reprezentanţii de atunci ai Primăriei Târgu Jiu, SNLO, Artego, CE Turceni, CE Rovinari şi USMO. În baza acestei decizii, Marin Condescu a făcut pe 17 noiembrie 2011 un alt împrumut de 500.000 de euro, iar pe 27 iulie 2012 a mai scos din bancă încă o jumătate de milion pentru a stinge litigiul cu Internaţional. Primul credit a fost achitat pe 26 iulie 2012, soldul final fiind de 522.944.83 euro, iar celălalt a fost plătit pe 12 martie 2013, soldul final fiind 517.214.54 euro.  Ultimele credite Pe 29 martie 2013, când echipa trăgea tare să prindă un loc de Europa League, situaţia financiară a clubului nu era deloc una roz, mai ales că la CEO managerul Laurenţiu Ciurel avea deja „suspiciuni” cu privire la modul de cheltuire a banilor şi îşi făcea planuri pentru plângerile penale pe care avea să le depună la Poliţie, doar finanţarea la echipă nepreocupându-l. Condescu merge atunci din nou la bancă şi împrumută 500.100 euro pe care îi returnează pe 24 octombrie 2014, când era deja trimis în judecată şi acuzat de spălare de bani sau delapidare, printre altele, soldul final fiind de 542.483,48 euro. La o jumătate de an după realizarea acelui împrumut, pe 29 septembrie 2013, când echipa era deja în grupele Europa League, în structura de conducere a clubului se produce o ruptură neexplicată ne nimeni nici până în prezent. Florin Cârciumaru constată că este prea ocupat cu treburile de la Primărie pentru a se mai ocupa şi de soarta clubului şi se retrage din  AGA de la Pandurii. Culmea este că pe 17 decembrie 2013, la o lună după ce Condescu trecuse pentru o noapte prin arestul IPJ Gorj, semnătura primarului apare pe un nou proces verbal  în care membrii AGA discutau despre obligarea clubului de către Liga Profesionistă să plătească 559.357 lei, inclusiv TVA, către Gaz Metan Mediaş ca urmare a transferării la Târgu Jiu a lui Eric de Oliveira și Breveld Nicandro.  Clubul avea datorii şi la bugetul de stat, dar şi salarii neplătite către proprii angajaţi. Ce decid membrii AGA în condiţiile în care Condescu era „hoţul” de la Club? „AGA a CS Pandurii în şedinţa extraordinară a hotărât să facă un împrumut care să fie returnat până pe 15.01.2014 din creditul obţinut de M. Condescu de la Raiffeisen Târgu Jiu. Suma va fi de 300.000 euro şi va fi restituită în aceeaşi valută euro, diferenţa de curs valutar de la banca de unde se obţine împrumutul va fi suportată de club. Se garantează cu drepturile UEFA. Azi, 17.12.2013”.
Concluzii? Creditele făcute de Condescu pentru finanţarea clubului în momente dificile ale existenţei acestuia în prima ligă reprezintă o parte din acuzaţiile ce îi sunt aduse acestuia cu privire la fraudarea bugetului echipei de fotbal. Procurorii l-au trimis în judecată şi l-au acuzat că şi-ar fi băgat în buzunar peste 2,6 milioane lei, în condiţiile în care documentele bancare şi actele clubului arată clar de unde au fost luaţii banii şi câţi au fost restituiţi la bancă. Acuzaţiile respective au fost folosite, fără succes, e drept, în noiembrie 2013 de procurori şi pentru a obţine arestarea lui Condescu pentru o perioadă mai lungă de timp, judecătorii care au analizat cererea constatând însă că nu au probe pentru a fi de acord cu aşa ceva. "Instanţa reţine fără putinţă de dubiu că nu există niciun indiciu temeinic care să creeze presupunerea comiterii acestei infracţiuni. Pentru a subzista indicii temeinice şi probe certe cu privire la spălarea de bani, organul de urmărire penală trebuia să adune probe care să ateste că inculpatul a reinvestit sau a împrumutat clubul Pandurii cu sume de bani ce provin din comiterea unor infracţiuni (...) Aşadar, aceste împrumuturi bancare nu reprezintă o sursă ilicită de procurare a banilor care să frizeze comiterea unor fapte penale ce ar constitui infracţiunea predicat, cu raportare la infracţiunea de spălare a banilor. Constată instanţa cu privire la această faptă că în referatul Parchetului nu este descrisă, neprecizându-se în concret nicio sumă de bani pe care se presupune că ar fi spălat-o inculpatul", se arată în decizia prin care Tribunalul Gorj a respins în noiembrie 2013 arestarea lui Condescu, decizia fiind menţinută apoi de Curtea de Apel Craiova din aceleaşi considerente.

Vizualizări: 545

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: