Situaţie dificilă pentru foştii directori ai Companiei Naţionale a Huilei, care s-au văzut nevoiţi să recunoască în faţa unei instanţe că nu ştiau despre pericolele care îi pasc pe mineri în subteranul minei Petrila, în abatajul 431, acolo unde în 15 noiembrie 2008 s-au produs două explozii, soldate cu moartea a 13 mineri şi rănirea altor 12. Mai bine de nouă ore au fost audiaţi ex-directorii CNH, alături de alţi angajaţi, judecătorul de caz fiind nevoit să rămână la instanţă, pentru acest proces, până după ora 22.00.

                Audierile de la Judecătoria Târgu Jiu au început marţi la ora 13.00 şi s-au încheiat după ora 22.00, judecătorul de caz, Liviu Boian, precizând la final că urma să lucreze aproape toată noaptea de marţi spre miercuri întrucât avea de dat sentinţe în alte 14 dosare. Ultimii lăsaţi pentru audieri sunt foştii şefi ai Companiei Huilei, care au stat pe holul instanţei aşa cum probabil doar pe holurile ministerelor mai aşteptau câteodată. Ultimul martor audiat a fost director general al CNH Petroşani de până anul trecut, Daniel Surulescu, majoritatea răspunsurilor sale fiind de genul „nu ştiam” sau „nu am avut cunoştinţă”. Acesta a precizat însă că exploziile din 15 noiembrie 2008 s-au produs la o zi după ce şefii Exploatării Miniere Petrila prezentaseră un raport în cadrul Consiliului de Administraţie al companiei despre diferiţi indicatori tehnico economici şi despre starea de sănătate şi securitate minieră, cifrele neindicând vreo problemă deosebită.

                Surulescu a menţionat şi că în orele tensionate ce au urmat producerii celor două explozii nu s-a implicat în luarea vreunei decizii, acest lucru fiind atributul directorului EM Petrila, Aurelian Necula, pus sub acuzare în acest dosar.        „Eu nu am dat dispoziţii întrucât conducerea CNH nu cunoaşte situaţia din teren. Acesta este rolul conducerilor de la sucursale, conduceri care au această responsabilitate. Nimeni nu i-a dat dispoziţii directorului, deşi acolo era şi prefectul judeţului. Erau multe persoane cu multe idei în acele momente. Rolul meu a fost unul de comunicare, cu Prefectura, cu ministerul, cu mass-media”, a precizat fostul director general al CNH.

                Şefi luaţi la întrebări

                Judecătorul de caz a audiat pe parcursul zilei mai mulţi martori, printre care şi şefi din CNH trimişi în control la EM Petrila înainte de producerea celor două explozii, martorii respectivi menţionând că, iniţial, nu ştiau pentru ce fuseseră trimişi în control şi că, la final, nici nu au consemnat în scris eventualele deficienţe grave, preferând informări verbale ale superiorilor, fără ca, în prezent, să îşi mai aducă aminte exact conţinutul discuţiilor. Magistratul Liviu Boian l-a întrebat pe Daniel Surulescu despre rolul Companiei Huilei în coordonarea activităţii miniere din Valea Jiului, în acest context, judecătorul reproşându-i fostului director general modul în care se desfăşoară activitatea CNH. „Care este rolul companiei- Îi ajutaţi în vreun fel pe cei de la exploatările miniere pentru că cei care mergeau în control nu prea aveau obiective clare. Nu se valorificau nici informaţiile primite…” a menţionat magistratul în dialogul avut cu fostul şef al CNH Petroşani. Daniel Surulescu a precizat însă că în momentul în care i se aduceau la cunoştinţă anumite situaţii dispunea măsurile de rigoare, el dând ca exemplu sutele de sancţiuni aplicate subordonaţilor.

                Printre martorii audiaţi s-a aflat şi Petru Drăgoescu, fost şef al Direcţiei Sănătate şi Securitate Minieră în cadrul CNH, el menţionând, de asemenea, că nu ştia despre existenţa vreunui pericol deosebit în abatajul 431 al minei Petrila, acolo unde s-au produs cele două explozii din 15 noiembrie 2008. Fostul director tehnic al companiei, Sorin Mircea Ivan a trebuit şi el să răspundă întrebărilor judecătorului, acesta recunoscând cu greu că „mi s-a adus la cunoştinţă apariţia fumului şi a gazelor de ardere în abatajul 431”. Acesta a dispus efectuarea unui control, în urma căruia minerii au fost înlocuiţi în zona cu probleme de către salvatorii minieri, care lucrau acolo cu echipament special, dar, pe care, în momentul producerii exploziei mulţi dintre ei nu-l purtau.  Doi ingineri din cadrul CNH Petroşani au fost însă în control pe 5, 10 şi 12 noiembrie, unul dintre ei observând fum şi jar în interiorul abatajului, la un moment dat fiind dispusă chiar evacuarea personalului.

               

                „Parametri normali”

Alţi martori audiaţi au menţionat totuşi că măsurătorile de metan arătau parametri normali, nimeni neputând să explice cum au fost posibile cele două explozii. Printre cei trimişi în control s-a numărat şi Robert Gros, inspector în cadrul CNH, care, pe 12 noiembrie a fost în control în abatajul morţii şi spune că nu a întâlnit probleme deosebite, ceea ce l-a intrigat pe magistratul de caz. „Dacă totul era în regulă, cum de s-a ajuns la situaţia la are s-a ajuns- Se pune problema şi cum şi-au făcut treaba inspectorii!” a declarat judecătorul Boian, după care Gros a prins „curaj” şi a recunoscut că lucrurile nu erau tocmai în regulă, cele spuse acum nefiind consemnate însă şi pe rapoartele oficiale ale CNH, pentru a se evita eventuale alte controale de la ITM. „În abataj exista o concentraţie de gaze mai mare în zona coloanelor 17 şi 18, lucru pe care nu l-am consemnat în registrul unic de control al EM Petrila. Nici nu am adus la cunoştinţa unităţii problemele respective pentru că, alături de mine, era un reprezentant al EM Petrila. Din câte ştiu eu, conducerea nu a luat măsuri. A mai fost şi altă dată când s-au constatat nereguli, aspecte negative legate de activitatea minieră, respectiv gaze, pe care nu le treceam în registrul unic de control, dar sesizam conducerii unităţii acest lucru. Acest lucru se întâmplă la toate unităţile din cadrul CNH… Nu-mi pot explica producerea celor 2 explozii. Cred că se putea evita situaţia aceasta”, a mai declarat pe parcursul audierilor angajatul CNH.

                Fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, precum şi ex-şeful serviciului sănătate şi securitate minieră, Gheorghe Roşu, împreună cu fostul şef al staţiei de salvare minieră, Dan Ungur sunt acuzaţi în acest dosar de ucidere din culpă, ei considerându-se însă nevinovaţi. Rudele celor morţi sau minerii răniţi le cer însă acestora daune de milioane de euro, o singură văduvă solicitând 300.000 de euro, pe lângă o rentă viageră pentru copii minori. Procesul de la Târgu Jiu se desfăşoară într-un ritm galopant şi are mari şanse să aibă parte de o sentinţă până pe 15 noiembrie,  când se vor împlini doi ani de la nenorocirea care a zguduit Valea Jiului pentru mult timp de acum încolo.