Tismana: Copii premiaţi cu puieţi de castan

O nouă ediţie a Festivalului Castanului s-a desfăşurat, vineri, în oraşul Tismana din județul Gorj. Odinioară patria castanelor, localitatea suferă acum după aceste fructe pentru că, în acest an, producţia a atins un record minim. Niciun producător nu a fost prezent la sărbătoarea dedicată castanului, iar autorităţile sunt pesimiste. Nu se aşteaptă să se strângă mai mult de o tonă de castane din pădurile din Tismana. Pe lângă boala care a distrus arborii, în acest an îngheţul şi seceta şi-au pus amprenta asupra plantaţiilor de castani.

În Tismana, peste 100 de hectare mai sunt plantate cu castan. Mulţi arbori au fost distruşi de cancerul de scoarţă, iar producţia din acest an este una extrem de mică. Primarul Marian Slivilescu le-a promis copiilor prezenţi la festival că le va oferi puieţi de castan celor care vor avea rezultate bune la învăţătură: „În fiecare toamnă şi primăvară, o să dăm premiu la elevii care sunt cei mai buni la carte şi la purtare. O să vă dăm gratuit puieţi de castani. Să plantaţi acasă ca să puteţi şi voi să vă bucuraţi peste şase sau şapte ani de castane acasă”.

Primăria a alocat 8.000 de lei pentru sărbătoarea dedicată castanului. Autoritățile au cumpărat 150 de kilograme de castane pe care să le ofere copiilor din localitate, pentru că niciun producător nu a participat la eveniment, aşa că oamenii nu au avut ocazia să şi cumpere castane. „Sunt extrem de puţine castane din cauza temperaturilor mici atunci când a început vegetaţia. Toată Tismana a avut de suferit din cauza acelor temperaturi mici de la sfârşitul primăverii. Nu am avut în Tismana fructe de niciun fel, aşa că şi la castan ne lovim de aceeaşi situaţie. Dacă se culeg 50-60 de kilograme pe zi, imediat se vând direct la capătul dealului. Noi am cumpărat 150 de kilograme pe care le-am oferit copiilor care au participat la festival. Am strâns aceste castane în cinci zile. E o cantitate extraordinar de mică. E ca niciodată”, a spus edilul din Tismana, Marian Slivilescu.

Cancerul de scoarţă a afectat zeci de hectare plantate cu castani, în Tismana. În zona Pocruia, niciun arbore nu mai este sănătos. Toţi s-au uscat din cauza virusului. „Atunci când boala nu intrase încă în castan, în anii 80, din Tismana plecau cel puţin 120 – 130 de tone de castane. Aceasta era cota pe care o recolta Ocolul Silvic şi se mai adăuga şi cantitatea pe care o aveau particularii. În acest an, cred că nu va fi mai mult de o tonă de castane. Şi distrugerea a fost puternică. Amploarea bolii a crescut în ultimii ani. A venit boala dinspre Peştişani spre satul Pocruia, în Dealul Pocruii nu mai există niciun castan. Distrugerea a fost totală acolo”, a mai adăugat primarul.

În parteneriat cu cei de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, primăria încearcă să salveze plantaţiile. APM a reuşit să obţină două milioane de euro, fonduri europene, pe care le-a investit în castanii de la Tismana. Proiectul s-a încheiat anul trecut, dar primele rezultate se vor vedea abia în câţiva ani. „Este păcat ca simbolul castanei care reprezintă Tismana să nu fie o continuitate. Nicodim este unul dintre promotorii care au adus din Grecia castanul la Tismana. Proiectul nostru a fost destul de dificil. Am avut două tipuri de activităţi, tratamente biologice şi plantări. Acolo unde nu s-a mai putut face nimic biologic, au fost raşi castanii bolnavi şi am replantat. Am avut o suprafaţă propusă iniţial de 25 de hectare şi am plantat 41, un procent de 200%, ceea ce înseamnă extraordinar de mult, iar tratamentele biologice, am tratat 301 hectare”, a explicat Elisabeta Juveloiu, coordonatorul proiectului.

Galerie foto




Vizualizări: 1,414

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Civic-media:

Citește și: