Un an prost pentru campioni. Poate vin alții.
În 1961, Benfica Lisabona devenea primul club de fotbal în afara lui Real Madrid care câștiga Cupa Campionilor Europeni. În paralel, un necunoscut de 19 ani era adus exact în acea perioadă în lotul echipei portugheze. La finala mondială a cluburilor, jucată împotriva Santosului lui Pele, Benfica a fost măcelărită în prima repriză: 5-0 la pauză, într-o vreme în care fotbalul european încă nu domina mapamondul cum o face acum. Cum nu mai era nimic de pierdut, antrenorul portughezilor îl bagă în teren pe puștiul de 19 ani. Puștiul avea să dea trei goluri în acea repriză, toate fenomenale. Ulterior, în toată cariera lui, va fi marcat (incredibil) 733 de goluri într-un total de 745 de meciuri jucate, adică aproape un gol pe meci. Ieri, Eusebio a murit. Pe de o parte e bine. Panterelor negre (așa cum era poreclit Eusebio) nu le stă bine bătrâne.
Dar n-a fost un an prost doar pentru campionii din fotbal. Michael Schumacher a fost la un pas să-și încheie tragic cariera de om, după un accident la ski în Alpii Francezi. Din ultimele date de la medici, l-a salvat doar inspirata deprindere de a purta cască și când joacă șah. Dacă Eusebio a fost printre primii, Schumacher a fost printre ultimii mari campioni ai sportului. Mai mult, ai unui sport asupra căruia n-a planat niciodată tot mai bântuitoarea îndoială a dopajului (cea care, odată confirmată, ne-a răpit și-o să ne mai răpească mai multe legende).
Un alt mare campion este Roger Federer. După mine și mulți alții, cel mai complex, mai tehnic și la urma urmei mai bun tenisman al tuturor timpurilor. Federer nu are probleme de sănătate; doar de formă și de vârstă. A fost învins în finala unui turneu de mâna a doua de către australianul despre care toată lumea credea că s-a lăsat deja, Lleyton Hewitt. Poate că Roger Federer ar trebui să se retragă și să lase lumea să și-l amintească cum oricum o va face, după niște ani: ca pe un uriaș.
Și, desigur, Simona Halep a pierdut în primul tur la Australian Open, deși era cotată ca a patra favorită. Ca românul la mal. Dar la malul de la care pleacă.
Vizualizări: 157
Distribuie Trimite pe WhatsApp